Furnizorii care au vândut energie la preț fix sunt primii care absorb în numerar scumpirea din piață, după ce sistemul energetic național a rămas fără producție nucleară din 13 august 2026. Potrivit HotNews, analiza CITR arată că presiunea apare întâi în lichiditate, după urcarea prețului mediu din Piața pentru Ziua Următoare la 793 de lei/MWh în august.

Față de iulie 2026, media din august este mai mare cu circa 26%, iar comparativ cu august 2025, când prețul a fost de 396 de lei/MWh, nivelul s-a dublat aproximativ. Scumpirea a venit în luna cu cel mai bun aport fotovoltaic din an, cu prețuri mai joase ziua și cu funcționare pe import în orele de seară.

Șocul a pornit din CNE Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost oprită controlat la finalul lunii iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august 2026, din cauza scăderii fără precedent a nivelului Dunării, pe fondul secetei hidrologice severe. Este prima situație din istoria recentă în care ambele reactoare sunt oprite simultan din acest motiv.

Nuclearelectrica a informat piața pe 10 august 2026 că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța avize de existență a cazului de forță majoră pentru contractele de livrare de energie electrică, cu efect din 27 iulie 2026. Compania a precizat atunci că nu își mai poate executa integral, din producția proprie, obligațiile contractuale față de parteneri.

În această ecuație, efectul financiar nu se oprește la producător. Avizul de forță majoră este un act constatator care, în funcție de clauzele fiecărui contract, poate exonera producătorul de penalități pentru energia nelivrată, iar partenerii trebuie să își acopere necesarul din alte surse, la prețul zilei.

Contractele ieftine au fost înlocuite cu energie cumpărată la vârful spot

Contractele de bandă semnate cu Nuclearelectrica în ianuarie 2026, cu livrare pe tot parcursul anului, au avut prețuri între 550 și 560 de lei/MWh. În același interval în care livrările contractate au fost afectate, cotațiile orare din piața spot au urcat, seara, spre 1.400 de lei/MWh.

Florin Constantin, partener CITR, explică mecanismul prin care diferența de preț se transformă direct în presiune de numerar pentru furnizori: „Un furnizor care a contractat energie la preț fix și trebuie să o înlocuiască din piață la prețul zilei suportă diferența imediat, în numerar. Obligația lui de livrare către clientul final rămâne. De aceea aici presiunea apare prima, cea de lichiditate.”

Riscul nu este teoretic pentru piața de furnizare. În criza de preț din 2021-2022, ANRE a retras peste 20 de licențe de furnizare, iar aproximativ 100.000 de clienți ai unor furnizori de gaze și energie electrică au fost preluați de alți furnizori sau în regim de furnizor de ultimă instanță.

Guvernul a convocat peste 80 de mari consumatori industriali și le-a solicitat reducerea voluntară a consumului. În orele de seară, sistemul energetic a funcționat pe import.

Industria intră cu întârziere în șoc, dar cu presiune pe capitalul de lucru

Industriile cu expunere directă la costul energiei includ metalurgia, chimia, cimentul, sticla, hârtia și prelucrarea metalelor. Pentru aceste companii, deteriorarea rezultatelor poate apărea cu un decalaj de două-trei trimestre, pentru că energia se scumpește înainte ca prețul final către client să poată fi ajustat.

Constantin descrie această secvență financiară: „Pentru companiile industriale, efectul apare cu decalaj. Costul crește acum, ajustarea prețului către client vine la următorul ciclu contractual, iar intervalul se finanțează din capitalul de lucru.” Datele INS indică deja prețuri de producție a energiei cu 23,3% mai mari în iunie 2026 față de iunie 2025.

Presiunea este mai mare la companiile de dimensiune medie care au contracte la preț fix cu clienți mari și nu dispun de mecanisme de ajustare. Aceste firme pot absorbi scumpirea fără să o transfere imediat în aval, ceea ce mută problema din contul de profit și pierdere în trezorerie și în structura de finanțare.

Un punct sensibil este ciclul contractual din această perioadă. Contractele de furnizare semnate în toamna lui 2025 se reînnoiesc acum, iar estimările de piață indică prețuri cu 15-20% mai mari la reînnoire. Fereastra de renegociere și de discuție cu finanțatorii este deschisă înaintea iernii, dar o companie care intră în decembrie cu furnizarea nerenegociată are mai puține opțiuni.

Pe termen imediat, de până la un trimestru, companiile expuse trebuie să urmărească trezoreria și expunerea contractuală: cât din cost este fix, cât este expus pieței, când expiră contractele și ce marjă de ajustare există în relația cu clienții. Pe orizontul de trei până la douăsprezece luni, presiunea se mută spre structura de finanțare și relația comercială, inclusiv prin instrumente de restructurare preventivă evaluate de la caz la caz.

„Cifra din august a fost obținută în condiții favorabile pentru sistem. De aceea nu ar trebui folosită ca reper pentru bugetul de toamnă-iarnă”, spune Constantin. În timpul iernii, vârful de consum se mută în intervalul în care producția fotovoltaică este nulă, iar consumul este structural mai mare.

Dispeceratul Energetic Național a prognozat pentru sezonul rece precedent un vârf de consum instantaneu între 9.100 și 9.500 MW, concluzionând că acesta nu poate fi acoperit integral din producție internă în niciunul dintre scenarii. Pe 19 ianuarie 2026, consumul efectiv a atins 9.235 MW.

Studiul de adecvanță al Transelectrica identifică lunile decembrie, ianuarie și februarie drept perioadele critice, la vârfurile de consum de dimineață și de seară. Capacitatea hidro este afectată de aceeași secetă care a oprit reactoarele nucleare, iar iarna 2026-2027 este primul test real al sistemului.

Ministerul Energiei a comunicat pe 2 septembrie 2026 că repornirea reactoarelor nu este posibilă mai devreme de 10 septembrie 2026. Data reprezintă un moment de reevaluare, nu un termen de repornire.

Potrivit declarațiilor Ministerului Energiei, retehnologizarea Unității 1 începe în 2027, iar reactorul va rămâne oprit pentru o perioadă de peste doi ani.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
CNE Cernavoda Florin Constantin ministerul energiei Nuclearelectrica Piața pentru Ziua Următoare