Până acum, negocierea viitorului buget multianual al Uniunii Europene pornea de la propunerea Comisiei Europene, de aproape 2 trilioane de euro.
Față de nivelul propus de Comisia Europeană, Berlinul cere o corecție de ordinul sutelor de miliarde de euro, adică o reducere suficient de mare încât să schimbe raportul de forțe dintre statele contributoare nete și cele care susțin un buget mai amplu. Pentru companiile și autoritățile care depind de fonduri UE, miza nu este doar dimensiunea totală a bugetului, ci și faptul că o comprimare de această amploare ar pune presiune pe finanțarea programelor de coeziune și pe investițiile legate de tranziția verde.
Germania se opune extinderii costurilor de funcționare ale UE
Poziția Germaniei contează tocmai pentru că negocierile privind cadrul financiar multianual opun, de regulă, două blocuri cu interese fiscale diferite. State precum Germania, contributoare nete, cer rigoare bugetară. În tabăra opusă, state beneficiare nete, precum Polonia, susțin bugete mai mari pentru a menține ritmul investițiilor și dezvoltării.
În acest dosar, Berlinul a adăugat și o linie roșie instituțională. Friedrich Merz a anunțat că Germania se opune creării a 2.500 de noi posturi în instituțiile europene, argumentând că propriul aparat guvernamental al Germaniei urmează să fie redus cu 8% până în 2029. Pentru negocieri, mesajul este mai larg decât disputa administrativă: cea mai mare economie a Uniunii transmite că nu acceptă extinderea costurilor de funcționare ale UE în timp ce își comprimă propriile cheltuieli.
„De aceea avem nevoie de un proiect de buget cu tăieri pe toată linia – totalizând câteva sute de miliarde de euro. Aceste tăieri sunt esențiale.”
Declarația îi aparține lui Friedrich Merz, cancelarul Germaniei. Potrivit Politico, Merz a refuzat să confirme dacă Berlinul susține exact o variantă de tăieri de 400 de miliarde de euro, vehiculată anterior, dar a menținut formularea privind „câteva sute de miliarde de euro”. În practică, această imprecizie lasă deschisă marja de negociere, însă nu și direcția: Germania cere o reducere masivă a plafonului propus.
Opoziția la Berlin complică rapid ecuația politică
Propunerea germană se lovește deja de opoziția unor state precum Italia, Spania și Polonia, care susțin un buget mai mare. Sursa nu detaliază poziția Franței și nici nu precizează ce capitole bugetare ar urma să fie tăiate, dar tensiunea de fond este clară: o parte a statelor membre încearcă să limiteze povara asupra contributorilor neti, iar cealaltă încearcă să protejeze fluxurile de bani europeni către economie.
Pentru România, implicația relevantă este una de calendar și de risc bugetar. Atât timp cât nu există un acord asupra dimensiunii bugetului, rămâne sub presiune întregul ecosistem care se bazează pe fonduri europene: proiecte publice, investiții private și planificarea multianuală a companiilor care lucrează cu finanțare UE. Cu cât negocierea împinge mai jos plafonul total, cu atât competiția pentru alocări devine mai dură între state și între programe.
Iar semnalul dat de Berlin pe cheltuielile administrative întărește aceeași logică de consolidare fiscală. Friedrich Merz a formulat explicit opoziția față de noile angajări din instituțiile europene.
„Este inacceptabil ca acum să fie create 2.500 de noi posturi pentru instituțiile europene. Nu vom accepta acest lucru.”
Următorul test vine înaintea summitului liderilor UE din octombrie
Următorul pas revine Irlandei, care deține președinția Consiliului UE și trebuie să vină cu o nouă propunere de buget înainte de summitul liderilor europeni din octombrie. Aici se va vedea unde se poate debloca negocierea: între cererea Germaniei pentru tăieri pe scară largă și rezistența statelor care vor un buget mai mare.
Ținta politică rămâne un acord până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă că următoarele luni vor decide dacă UE intră într-un ciclu financiar cu o anvelopă apropiată de cea propusă de Comisie sau cu una semnificativ redusă. Pentru piețe și pentru companiile expuse la fonduri europene, diferența dintre cele două variante nu este marginală, ci se traduce în volum de proiecte, ritm de investiții și intensitatea concurenței pentru finanțare.
„Cred că, dacă abordăm cu toții sarcina în spiritul corect, un acord ar trebui să fie posibil până la sfârșitul anului.”
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
