La mai puțin timp până la alegerile europene, integritatea dezbaterii publice este și mai mult în centrul atenției.
Începând cu luna martie 2024, peste 12 300 de entități sunt înscrise în registrul de transparență, inclusiv aproape 8 000 de asociații de lobby legate de mediul de afaceri și 3 500 de ONG-uri.
În discursul său privind starea Uniunii din anul 2022, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat deja subiectul, înainte de apariția scandalului Qatargate, descriind ingerințele rău intenționate drept un „cal troian” care atacă „democrațiile din interior”.
Citeste si:
Dosarele Qatargate, care au dezvăluit existența unei vaste rețele de corupție în cadrul Parlamentului European în beneficiul Qatarului și al Marocului, au provocat o undă de șoc în sfera publică europeană în urmă cu peste un an. Acest complot de corupție, în beneficiul unor entități străine, a stârnit îngrijorări cu privire la buna funcționare a instituțiilor europene, provocând întrebări cu privire la riscurile de interferență străină și la controlul influenței asupra politicilor publice.
Riscul de interferență străină în procesul de luare a deciziilor publice poate fi observat și în campaniile de dezinformare care pot destabiliza alegerile europene. Raportul publicat în februarie de Viginum, organizația franceză însărcinată cu urmărirea interferențelor digitale străine, a dezvăluit existența unei rețele responsabile de retransmiterea informațiilor de pe rețelele de socializare rusești și pro-rusești, de pe agențiile de presă și de pe site-urile oficiale rusești.
Denumită „Portal Kombat” de către autoritățile franceze, rețeaua urmărește să submineze credibilitatea Uniunii Europene și să influențeze viitoarele alegeri europene. Scandalul Russiagate care a afectat recent Parlamentul European, dezvăluind o rețea de propagandă rusă, este o ilustrare concretă a omniprezenței acestei amenințări.
Amenințarea ingerinței străine planează asupra dezbaterii publice europene, iar instituțiile europene au luat măsuri pentru a-și consolida cadrul pentru a restabili încrederea cetățenilor în funcționarea lor și în reprezentanții lor.
Reprezentativitatea instituțiilor europene reprezintă o provocare centrală pentru construcția europeană. Necesitatea de a reconstrui încrederea cetățenilor în instituțiile europene a fost accelerată de scandalul Qatargate și este cu atât mai necesară cu cât alegerile europene care vor avea loc la 6 și 9 iunie.
Cifrele Eurobarometrului publicate în luna decembrie a anului trecut confirmă neîncrederea cetățenilor europeni în Uniunea Europeană, doar 47% dintre europeni având încredere în UE.
Cum poate fi consolidată încrederea cetățenilor și îmbunătățită integritatea funcționarilor publici din cadrul instituțiilor europene pentru a proteja dezbaterea publică europeană?
Scandalul Qatargate a scos la iveală lacunele în ceea ce privește transparența și reglementarea activităților de reprezentare a intereselor. Sinteza situației actuale a normelor de etică și transparență care reglementează acțiunile funcționarilor publici europeni, precum și inițiativele întreprinse pentru a consolida instituțiile europene în contextul viitoarelor alegeri europene.
Noțiunea de etică este adesea abordată a posteriori, în urma unui scandal care evidențiază deficiențele normelor existente. Cadrul etic al unei instituții și, cu atât mai mult, al unei instituții publice, reprezintă garanția bunei funcționări și a solidității acesteia în fața unor eventuale tentative de destabilizare.
Articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stipulează că „Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii își desfășoară activitatea într-un mod cât mai deschis posibil pentru a asigura participarea societății civile și a promova astfel buna guvernanță”. Acest obiectiv general poate fi atins numai prin stabilirea unor norme etice și a unor practici decizionale transparente.
Instituțiile europene dispuneau deja de norme privind transparența activităților de reprezentare a intereselor, cu registrul de transparență, care au fost consolidate în urma Qatargate și prin propunerea Comisiei Europene de a crea un organism european de etică.
Transparența activităților de reprezentare a intereselor
Identificarea actorilor care influențează procesul decizional european a fost impulsul care a stat la baza creării, în 2011, a registrului comun de transparență al Parlamentului European și al Comisiei Europene. În urma unei reforme a registrului în 2021, Consiliul s-a alăturat, de asemenea, acestui registru.
Registrul enumeră entitățile care conduc activitățile de lobby îndreptate către instituțiile europene și evidențiază interesele reprezentate și bugetele alocate.
Definiția activităților de lobby la nivel european este înțeleasă în sens larg, cuprinzând „toate activitățile desfășurate cu scopul de a influența politicile și procesele decizionale ale instrumentelor Uniunii, indiferent de locul în care se desfășoară și de canalul sau modul de comunicare utilizat”.
Începând cu martie 2024, sunt înregistrate peste 12 300 de entități, dintre care aproape 8 000 de asociații de lobby legate de mediul de afaceri și 3 500 de ONG-uri.
Înregistrarea este necesară pentru a obține acreditarea la Parlamentul European și pentru a participa la audieri, pentru a vă întâlni cu comisarii și membrii cabinetelor acestora sau pentru a avea acces la clădiri. Cu toate acestea, în momentul scandalului Qatargate, s-au făcut excepții pentru reprezentanții țărilor terțe și pentru foștii deputați europeni.
De la scandalul Qatargate, Parlamentul European și-a revizuit regulamentul de procedură, pe baza unui plan de reformă în 14 puncte prezentat în urma evenimentelor de către președintele său, Roberta Metsola. Reforma prevede o mai mare publicitate a întâlnirilor eurodeputaților cu reprezentanții de interese și sancțiuni mai dure în ceea ce privește supravegherea „grupurilor de prietenie” cu țări terțe.
Deputații europeni vor fi obligați să atașeze la rapoartele și avizele lor sugestii din partea unor părți externe și nu vor avea voie să aibă contacte cu foști deputați europeni în timpul perioadei de reflecție de șase luni de la sfârșitul mandatului lor. La sfârșitul acestei perioade de șase luni, foștii deputați europeni care doresc să se angajeze în activități de lobby trebuie să se înregistreze în Registrul de transparență pentru a desfășura aceste activități și să aibă acces la clădiri.
Crearea unui organism european de etică
Răspunsul Comisiei Europene s-a concretizat prin publicarea, în luna iunie a anului trecut, a propunerii de înființare a unui organism european de etică, prezentată de vicepreședintele Comisiei Europene, Vĕra Jourová.
Acest organism va oferi tuturor instituțiilor europene „standarde comune, clare, transparente și inteligibile” care se vor aplica tuturor politicienilor europeni în materie de etică. Standardele comune care urmează să fie stabilite de acest nou organism vor acoperi domenii care variază de la acceptarea cadourilor, invitațiilor și călătoriilor oferite de terți, până la măsuri de transparență pentru întâlnirile cu reprezentanții de interese și obligațiile de declarare a intereselor și a bunurilor.
Acest organism va viza membrii politici ai instituțiilor participante la acordul interinstituțional și va fi compus din reprezentanți ai fiecăreia dintre aceste instituții și din cinci experți externi.
Contururile acestui nou organism european de etică sunt încă în discuție – dar propunerea marchează un pas concret în direcția unificării normelor aplicabile instituțiilor și a consolidării cadrului etic european.
În mod mai general, și pe lângă consolidarea cadrului etic aplicabil funcționarilor săi publici, Uniunea Europeană a plasat controlul influențelor străine în centrul activității sale, pentru a limita riscurile asociate cu amenințarea ingerințelor străine.
În 2020, Parlamentul European a înființat o comisie specială pe această temă, prezidată de deputatul european Raphaël Glucksmann. Comisia Europeană a prezentat în decembrie anul trecut un pachet „apărarea democrației” care conține o directivă privind transparența reprezentării de interese în numele țărilor terțe.
Directiva are ca scop asigurarea transparenței serviciilor finanțate de țări terțe (direct sau indirect) și al căror scop este de a influența dezbaterea publică europeană. Textul prevede crearea unor registre naționale în care trebuie declarate activitățile care vizează dezvoltarea influenței țărilor terțe.
În concluzie, la puțin peste un an de la scandalul Qatarargate și cu câteva luni înainte de alegerile europene, Uniunea Europeană a făcut progrese în consolidarea cadrului etic aplicabil instituțiilor sale, ținând cont de amenințarea tot mai mare a interferențelor străine, care trebuie abordată în mod coerent în cadrul statelor membre.
Disclaimer: Versiunea oficială a articolului este în limba franceză.
Sursa: euobserver.com
