Se precizează că oamenii care au votat pentru Brexit au avut tendința de a fi mai puțin inteligenți, arată un nou studiu, în urma căruia se face lumină și asupra atracției populiștilor din UE, precum politicianul olandez Geert Wilders.
Astfel, aproximativ 73% dintre persoanele din primele 10 procente cele mai inteligente din populația britanică au votat pentru rămânerea în UE în 2016, potrivit studiului realizat de Universitatea Bath din Marea Britanie.
Doar 40 la sută dintre cei aflați la celălalt capăt al spectrului (cei mai puțin inteligenți 10 la sută) au votat pentru rămânere.
La fel și în cazul cuplurilor – în care oamenii aveau o vârstă, educație, nivel de venit și context cultural similare – dacă unul dintre parteneri a votat pentru rămânere și celălalt pentru ieșire, cel care a votat pentru rămânere a avut tendința de a fi cel mai inteligent dintre cei doi.
Astfel, „Constatăm că o creștere cu o abatere standard a capacității cognitive, toate celelalte fiind egale, crește probabilitatea unui vot pentru rămânere cu 9,7%”, se arată în studiu.
Chiar de la apariţie, miercuri 22 noiembrie, lucrarea a provocat o mică „furtună” pe rețelele de socializare, a declarat pentru EUobserver unul dintre autorii săi, Chris Dawson.
Astfel, „Am primit, de asemenea, câteva e-mailuri de la oameni care explicau motivele pentru care au votat [leave] și că nu au avut o capacitate cognitivă scăzută – câteva din acestea, dar nimic prea grav”, a spus el.
Dar dacă cineva s-a simțit jignit de cercetarea sa, atunci nu ar trebui să o ia personal, a explicat el.
În opinia sa, „Doar pentru că oamenii la nivelul populației care au votat pentru „leave” au avut o capacitate cognitivă mai scăzută decât cei care au votat pentru „remain”, asta nu spune nimic despre două persoane aleatorii [individual] alegători care au votat pentru „leave” sau „remain””, a spus el.
„Dacă vă simțiți jigniți pentru că o aplicați la voi înșivă, faceți o greșeală”, a adăugat el.
Concret, Dawson însuși a votat pentru rămânere, dar a spus că părinții săi au votat pentru ieșire.
Iar, alţi indivizii au luat decizii proaste, din motive mai complexe decât doar din cauza capacităților lor cognitive, a adăugat el.
În explicaţiile sale, „Atât de multe lucruri afectează luarea deciziilor și nu le putem controla pe toate”, a spus el.
„Predau un curs despre o mai bună luare a deciziilor și, deși știu de ce oamenii iau decizii proaste, eu însumi continui să le iau”, a adăugat el.
„Probabil cea mai proastă decizie a mea a fost cumpărarea unei motociclete – care acum stă în garaj, adunând praf”, a spus el.
Dar, lăsând la o parte avertismentele, constatările britanicilor se aplică, de asemenea, la atracția populismului în sens mai larg, cum ar fi victoria electorală a politicianului olandez Geert Wilders în această săptămână, a spus Dawson.
Practic, campania pentru Brexit a fost plină de afirmații false și dezinformări xenofobe, cum ar fi promisiunile că Marea Britanie ar putea cheltui 350 de milioane de lire sterline (400 de milioane de euro) pe săptămână pentru serviciile sale de sănătate dacă ar părăsi UE, că Turcia se va alătura UE și că Marea Britanie va fi invadată de solicitanți de azil musulmani.
La fel şi campania lui Wilders a fost la fel de plină de promisiuni magice și islamofobie.
Iar persoanele cu capacități cognitive scăzute au fost mai vulnerabile la acest tip de politică, a remarcat Dawson.
Astfel, capacitatea cognitivă se referă la capacitatea oamenilor „de a procesa informațiile și de a le aplica în luarea deciziilor”, a spus el.
Aşadar, este diferită de inteligența brută, așa cum este măsurată prin testele IQ.
De asemenea, măsura sa nu are nimic de-a face cu „prostia” – un termen colocvial de abuz care nu are nicio semnificație academică, a adăugat Dawson.
„Dar dacă ai o capacitate cognitivă mai mare, ai tendința de a avea cunoștințe de bază mai mari, pe care le poți aplica pentru a înțelege mai bine când lucrurile nu sunt posibile, cum ar fi promisiunea de 350 de milioane de lire sterline pe săptămână”, a spus el.
„Capacitatea cognitivă este, de asemenea, legată de wishful thinking – persoanele cu o capacitate mai scăzută sunt mult mai optimiste cu privire la viitor. Sunt mai predispuși să creadă în promisiuni fanteziste, chiar dacă există doar o șansă infimă ca acestea să se realizeze”, a spus Dawson.
„Ei [less able people] nu au tendința de a lua în serios opțiunile experților. Este mai probabil să nu aibă încredere în experți”, a adăugat el.
Și „sunt, de asemenea, mai atrași de mesajele care provoacă dezbinare, cum ar fi opiniile populiste de dreapta”, a spus el.
Tactici de șoc
Concret, Rusia a încercat, de asemenea, să influențeze alegerile din UE prin stârnirea dezgustului sexual față de musulmani, de exemplu prin știri false despre migranți arabi care violează femei albe.
Dar, chiar dacă un conținut extrem, a provocat o reacție emoțională instinctivă, cei cu abilități cognitive superioare au fost, de asemenea, mai puțin predispuși să își ducă sentimentele la urnele de vot, a spus Dawson.
În explicaţiile sale, „În psihologia umană, avem un sistem cu două niveluri – cel emoțional, care este reactiv, condus de emoția pură, instantaneu, și nivelul doi, în care ne oprim emoțiile și ne gândim la lucruri într-un mod logic”, a spus el.
Astfel, „Cei care au o inteligență mai mare sunt mai buni la oprirea emoțiilor, care duc adesea la decizii greșite”, a adăugat el.
În alegerile de zi cu zi, „S-a demonstrat în jocurile de noroc, în finanțe, în investiții – ar trebui să lași întotdeauna emoțiile acasă pentru orice decizie importantă”, a spus el.
Și, în timp ce Parlamentul European se îndreaptă spre alegerile de la mijlocul anului 2024, cu tot mai multe victorii ale extremei drepte la orizontul probabil, academicianul britanic a declarat că cea mai bună modalitate pentru guverne de a proteja alegătorii vulnerabili este de a lua măsuri drastice împotriva minciunilor publice.
Aşadar, „Odată cu apariția inteligenței artificiale și a falsurilor profunde, ne pierdem din ce în ce mai mult capacitatea de a decide ce este sau nu este adevărat”, a avertizat el.
În acest sens, „Trebuie să existe pedepse pentru știrile false”, a spus el.
Privind înapoi la militanții pentru Brexit de acum opt ani, Dawson a remarcat: „Mi se pare că nu a existat niciodată nicio responsabilitate pentru oamenii care au folosit minciuni categorice”.
„Trebuie să existe o reprimare, o reprimare mare a dezinformării – nu doar mici postări online care să spună „acest conținut a fost semnalat etc.”, ci pedepse reale, legale, pentru că alegerile și rezultatele referendumurilor au efecte reale asupra vieții a milioane de oameni”, a spus el.
Sursa: euobserver.com