Sunt necesare minim 233 de voturi în Parlament pentru ca noul Guvern să poată fi învestit. Potrivit matematicii parlamentare, Ludovic Orban se poate baza pe susținerea a 216 aleși de la PNL, USR, UDMR, PMP, ALDE și minorități, astfel lipsindu-i 17 voturi, fără sprijinul Pro România.
PNL are în total 95 de parlamentari care să voteze învestirea Executivului. La aceștia se adaugă 40 de la USR, 30 de la UDMR, 18 de la PMP, 23 de la ALDE și 10 de la minorități, despre care Orban a spus că ar vota pentru Guvern. În total grupul minorităților, altele decât UDMR, are 17 deputați.
Aceste formațiuni politice au semnat pentru demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură și de asemenea au anunțat că sunt dispuse să susțină un Guvern PNL.
Însă negocierile pentru a asigura aceste voturi, pe lângă cele 17 care lipsesc pentru a trece noul Cabinet, sunt în desfășurare.
Ludovic Orban este optimist privind votul pentru învestirea noului Guvern, spunând că deja a strâns 10 voturi în plus față de cele pentru susținerea moțiunii de cenzură care a demis Guvernul. Cele 10 voturi obținute de PNL pentru învestirea Guvernului sunt din partea parlamentarilor aparținând grupului minorităților naționale, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.
Liderul USR Dan Barna a reiterat, marți, solicitarea către președintele Klaus Iohannis și Ludovic Orban ca în procesul de formare a majorității necesare învestirii Guvernului să includă și condițile USR-PLUS, altfel USR nu va mai vota noul Executiv în Parlament.
La consultările de la Cotroceni, UDMR i-a transmis președintelui Klaus Iohannis că, dacă se va decide un guvern din partea PNL, UDMR vrea ca acesta să se ocupe de bugetul pe anul viitor, de rectificarea bugetară pe acest an, să organizeze în mod cinstit următoarele trei alegeri și să nu guverneze prin OUG.
Președintele PMP Eugen Tomac a anunțat condițiile PMP pentru susținerea unui nou Executiv, precizând că discuțiile despre viitorul Cabinet de miniștri vor fi purtate împreună cu premierul desemnat.
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu discută cu partidele pentru că vrea să vadă dacă viitorul premier și Guvern întrunesc majoritatea în Parlament. Tăriceanu a precizat că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.
Deputații PSD au stabilit să nu intre în sală la plenul reunit în care va fi dat votul pentru noul Guvern, pentru a asigura cvorumul ședinței, a declarat, pentru MEDIAFAX, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu. De asemenea, majoritatea senatorilor social-democrați nu vor să susțină un nou Guvern. Liderii grupurilor parlamentare ale PNL vor negocia, individual, cu parlamentari ai PSD pentru a încerca să-i convingă să susțină Cabinetul Orban.
Fără voturile celor 32 de senatori și deputați ai Pro România, noul Executiv condus de Ludovic Orban nu va trece de Parlament. Liderul Pro România, Victor Ponta a declarat că nu susține un guvern cu măsuri de dreapta.
Care sunt următorii pași în procedura de învestire a Guvernului
Constituția prevede că prim-ministrul desemnat va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Regulamentul Legislativului prevede că Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
Pentru a trece, Guvernul propus are nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor din Parlament, adică 233 dintre totalul de 465.
Procedura în ziua votului:
„Preşedintele care conduce şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului. După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului.
Votul este secret şi se exprimă prin bile. După numărarea voturilor, preşedintele anunţă rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.
Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.
În cazul în care Guvernul nu obține votul de încredere al Parlamentului, preşedinţii celor două Camere aduc, de îndată, această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
Dacă trece de votul Parlamentului, Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.