Deprecierea monedelor şi cererea mai slabă pe pieţele emergente riscă să se adauge presiunilor inflaţioniste din zona euro, care are o expunere mai mare pe aceste pieţe decât SUA şi Japonia.
Turbulenţele s-au amplificat, după ce Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat că va reduce în februarie ritmul achiziţionării de obligaţiuni pentru a doua lună consecutiv, pe fondul nivelului scăzut al ratei şomajului şi al evoluţiei solide a economiei americane.
Achiziţiile de obligaţiuni derulate de Fed se împart astfel: 35 de miliarde de dolari pentru bonuri de Trezorerie şi 30 de miliarde de dolari pentru titluri cu garanţii imobiliare.
După şedinţa de politică monetară din 31 ianuarie, Fed a anunţat că va reduce cu aproximativ zece miliarde de dolari pe lună programul de achiziţionare de obligaţiuni, destinat stimulării activităţii economice şi menţinerii unei rate scăzute a dobânzilor.
Decizia Fed privind reducerea achiziţionării de obligaţiuni pentru a doua lună consecutiv vine în pofida turbulenţelor de pe pieţele emergente, afectate de perspectiva majorării ratelor dobânzilor pe plan mondial.
Băncile centrale din India, Argentina, Rusia, Turcia şi Africa de Sud au decis fie să majoreze agresiv dobânda de bază, fie să controleze achiziţiile de valută sau să injecteze lichidităţi pe piaţă, în ideea de a frâna fenomenul de fugă a capitalurilor, care a condus la deprecierea monedelor lor în ultimele luni.
Cea mai recentă decizie a venit de la Banca Centrală a Africii de Sud care a majorat dobânda repo cu 50 de puncte de bază, până la 5,5%, în condiţiile în care moneda naţională (rand-ul) este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Anterior, Banca Centrală a Turciei a majorat puternic dobânda de politică monetară până la 10%, de la 4,4%, în încercarea de a opri deprecierea lirei în raport cu dolarul şi moneda euro. Însă, toate aceste măsuri adoptate de băncile centrale nu au avut decât un efect temporar, rubla rusească reluându-şi scăderea, iar lira turcească a revenit la nivelul la care era înainte de anunţarea majorării dobânzii de bază.
Începând din vara anului trecut, investitorii renunţă masiv la monedele emergente, spre care s-au orientat anterior în încercarea de a absorbi o parte din lichidităţile în exces injectate de Rezerva Federală americană (Fed) pentru a susţine economia SUA.
Perspectiva reducerii injecţiilor masive de lichidităţi ale Fed a declanşat o degringoladă în rândul monedelor emergente, tendinţa accelerându-se la sfârşitul lui 2013, când oficialii Fed au confirmat că o primă reducere de la 85 la 75 de miliarde de dolari a achiziţiilor de active va fi pusă în aplicare în luna ianuarie 2014. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)