Parcul Național Defileul Jiului (PNDJ), constituit de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele Parâng și Vâlcan, ocupă o suprafață de peste 11.100 hectare, împărțită între județele Gorj și Hunedoara, zona fiind acoperită aproape în totalitate de păduri de fag și de gorun (85%). De altfel, o parte dintre aceste păduri sunt considerate virgine și cvasi-virgine.
Parcul cuprinde numeroase grote, forme carstice, puţuri naturale şi avenuri, reprezentând, totodată, locul ideal pentru numeroase specii de animale, peste 400, dintre care unele pe cale de dispariţie şi protejate de legi naţionale şi internaţionale, dar şi peste 700 de specii de plante deosebite.
Despre minunăţiile create de natură în Defileul Jiului, mai mult sau mai puţin cunoscute, despre locurile istorice sau de legendă, despre peisajele unice şi impresionante care răsar de o parte şi de alta a Jiului, dar şi despre nevoile şi necesităţile zonei, am stat de vorbă cu Marin Șerban, directorul Administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului.
Ecosistemul din defileu…
Acest râu sinuos, Jiul, cu apele sale deopotrivă zbuciumate şi liniştite, străbate parcul pe o distanţă de 30 de kilometri, de la nord la sud, oferind nu doar posibilităţi de cercetare ştiinţifică a ecosistemului acvatic, ci şi unele dintre cele mai bune condiţii pentru practicarea raftingului sau canoe, dar şi de pescuit sportiv sau, de ce nu, de picnic.
Defileul Jiului este unul unul dintre cele mai spectaculoase şi sălbatice defileuri din Munţii Carpaţi, iar şoseaua şi calea ferată ce-l străbat dezvăluie ochilor sectoare cu văi adânci de frumuseţi copleşitoare, tunele şi viaducte, practic un întreg univers oferit în primul rând de natură, dar şi de iscusinţa omului de a construi una dintre cele mai spectaculoase căi de acces de pe teritoriul României.
Nu trebuie uitat faptul că Defileul Jiului a fost şi locul unor bătălii crâncene între armata română şi cea germană, iar în anul 1916 generalul Ion Dragalina a murit din cauza rănilor pricinuite în luptele ce s-au dat în aceste locuri, lângă Mănăstirea Lainici. Tot aici, la Mănăstirea Lainici, dar pe la 1817, Tudor Vladimirescu a încercat să se ascundă de turcii care îl urmăreau pentru că luptase împotriva lor, în perioada războiului ruso-turc, de la începutul secolului al XIX-lea.
Floră şi faună în aria naturală Natura2000
Parcul Naţional Defileul Jiului este o arie protejată de interes naţional şi european, recent constituită, fiind inclusă însă şi în reţeaua de arii naturale de interes european — Natura 2000. Cu o suprafaţă totală de 11.109 hectare, situată în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, între Munţii Vâlcan şi Munţii Parâng şi perimetrul adiacent din nordul judeţului Gorj şi sudul judeţului Hunedoara, parcul natural cuprinde „cele mai sălbatice chei transversale ale Carpaţilor româneşti” (academician Constantin Orghidan, 1969—n.r.). Această arie protejată a fost înfiinţată prin HG 1581/2005.
Teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului, amplasat într-un peisaj legendar, este străbătut de la sud la nord de DN 66 Filiaşi — Deva, cale de acces deschisă pentru prima dată pentru căruţe în secolul XIX, pentru automobile în perioada interbelică şi asfaltat abia după anul 1960, dar şi de calea ferată Bumbeşti Jiu-Livezeni, inaugurată în urmă cu 67 de ani.
„Cercetările ştiinţifice în zonă, începute în anul 2004, au stabilit un prim inventar al speciilor de floră şi faună, dar şi al celor mai importante habitate ce se pot întâlni în Parcul Naţional Defileul Jiului. Acest inventar cuprinde un număr total de 1.142 de specii, dintre care 441 specii de faună — 168 protejate — şi 701 specii de floră, din care 35 protejate, atât la nivel naţional, cât şi internaţional”, explică Marin Șerban, directorul Parcului.
Dintre speciile de faună protejate, cele mai cunoscute sunt: ursul brun, lupul, râsul, vidra, în timp ce erbivorele sunt reprezentate de căprior, cerb şi capră neagră, declarată monument al naturii. În pădurile Parcului trăiesc diferite specii de chiroptere, printre care se numără speciile vulnerabile: liliacul mare cu nas potcoavă, liliacul cârn, liliacul cu aripi lungi, dar şi unele specii periclitate, precum liliacul mic cu urechi de şoarece sau liliacul mare cu bot ascuţit.
Totodată, Defileul Jiului este menţionat în literatură ca fiind unul dintre principalele culoare de imigraţie ale păsărilor, drept pentru care a fost denumit „drumul centro — europeano — bulgar”. Aici se pot întâlni exemplare de cocoş de munte, acvilă de munte şi şoim călător, specii ocrotite prin legi naţionale şi internaţionale.
Existenţa calcarelor în aceste locuri face ca zona să fie populată de reptile, cum sunt cele două specii de vipere: vipera cu corn — specie endemită pentru zonă — şi vipera comună. De altfel, viperele sunt speciile de care locuitorii zonei se tem cel mai mult, deşi nu au fost înregistrate cazuri de atacuri asupra celor care vin să caute fructe de pădure. Familia şerpilor întâlnită în Valea Jiului este completată de şarpele lui Esculap, şarpele de alun, şarpele de casă sau şarpele de apă.
La capitolul „insecte„, croitorul alpin este protejat la nivel naţional şi internaţional, această specie preferând habitatele de fag bine reprezentate în Parcul Naţional Defileul Jiului. De asemenea, a fost semnalată în zonă şi prezenţa bine-cunoscutului croitor (Cerambyx cerdo), a rădaşcăi şi, nu în ultimul rând, cea a scorpionului carpatic — endemit carpatic românesc.
Nu trebuie uitate nici speciile vegetale protejate, precum garofiţa, ce se poate observa în zilele de vară pe taluzul stâncos din ampriza DN66, inul galben de Banat, crucea voinicului, clopoţelul sau ghiocelul.
Teritoriul parcului este acoperit aproape în totalitate de păduri (85%), iar o parte dintre acestea intră în categoria aşa-numitelor „păduri virgine şi cvasi-virgine”. Neacoperite sunt doar abrupturile şi pajiştile montane. Pădurile naturale compacte sunt constituite din arborete în care predomină fagul şi gorunul. Acestea adăpostesc şi specii mediteraneene, precum carpenul şi frasinul, dar şi specii dacice ce fac din defileu „o adevărată grădină botanică didactică”.
„În ampriza DN 66, supravieţuiesc arbori aparent insignifianţi, dar care, în realitate, sunt biotopuri tradiţionale pentru insecte relictare (specifice unei lumi dispărute). Este cazul insectei Limoniscus violaceus, localizată în scorburile minerale, a gândacului sihastru (Osmoderma eremita), localizat în scorburile înalte sau Aggnathus decoratus, localizată strict în trunchiul arborilor de anin din defileu. Din aceste motive cred că putem spune că arborii reprezintă ‘mai mult decât o scândură sau un furnir'”, precizează Marin Șerban.
Habitatele reprezentative ale zonei sunt pădurile de fag, de gorun, pădurile aluviale de anin (arin) negru de pe cele două maluri ale Jiului şi în vecinătatea DN 66 Bumbeşti Jiu — Petroşani, dar şi pajiştile montane cu ţăpoşică (Nardus stricta).
Turism, tradiţie şi istorie în Defileul Jiului
Pe raza parcului se află amenajate două trasee tematice: primul se află în zona Meri, cu punctul de plecare din gara Meri, şi cel de-al doilea în zona Lainici, cu punctul de plecare în zona Mănăstirii Lainici, informaţiile necesare pentru parcurgerea acestor trasee putându-se obţine din pliante şi broşuri sau de pe site-ul parcului naţional.
Începând cu luna octombrie 2014, funcţionează şi „Centrul de vizitare al Parcului Naţional Defileul Jiului”, situat în localitatea Bumbeşti Jiu din judeţul Gorj. Tarifele percepute pentru vizitarea parcului sunt de numai 5 lei de persoană pe săptămână sau de 25 de lei pe an, iar pentru grupurile mai mari de 10 persoane tarifele sunt de 3 lei/persoană/săptămână.
Potrivit datelor furnizate de directorul Parcului, în zona Lainici se află un monument al naturii şi anume „Sfinxul Lainici” şi rezervaţia naturală geologică „Stâncile Rafailă”. Tot aici, în ‘trecătoarea Lainici”, se poate vizita mănăstirea cu acelaşi nume, considerată de localnici ‘mireasa’ din Defileul Jiului, datorită faţadei sale de un alb puternic şi strălucitor.
Mănăstirea a fost construită între anii 1812-1818, în vremea domnitorului Gheorghe Caragea, iar aici s-a ascuns, în anul 1817, Tudor Vladimirescu, îmbrăcat în haine călugăreşti, pentru a scăpa de urmărirea turcilor, împotriva cărora luptase în războiul ruso-turc din 1806-1812. Mănăstirea a fost desfiinţată ca lăcaş de cult în anul 1961, însă, după 1990, s-a înălţat biserica nouă, lateral sud-est de vechea biserică, cu hramul Izvorul Tămăduirii.
Tot aici se pot vizita aşezările ecumenice Schitul Locuri Rele (sau „Locurele”) şi Schitul Pustnicului, dar şi monumentul ridicat în onoarea generalului Dragalina. De asemenea, la intrarea în defileu, dinspre Târgu Jiu, se pot vizita locuri de o mare însemnătate istorică, dovadă a statuării pe aceste meleaguri a neamului românesc, precum „Castrul roman” sau Mănăstirea Vişina. Înălţată iniţial din piatră, sub munte, de către domnitorul Mircea cel Bătrân, lângă un turn dacic de apărare, mănăstirea poate fi socotită printre cele mai vechi lăcaşuri religioase din judeţul Gorj, chiar dacă a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1514, din vremea lui Neagoe Basarab.
Calea ferată Bumbeşti Jiu — Livezeni
Defileul Jiului nu poate fi întreg fără a menţiona calea ferată care îl străbate şi care uneşte Oltenia de Ardeal. Legătura feroviară dintre cele două staţii din judeţele Gorj (Bumbeşti) şi Hunedoara (Livezeni) oferă privelişti spectaculoase, însă reprezintă şi un monument al tehnicii româneşti.
Ideea construirii unei legături între Oltenia şi Ardeal apare pentru prima data în anul 1874 în textul ‘Convenţiei pentru joncţiunea feroviară între România şi Austro-Ungaria’, însă abia după 74 de ani calea ferată a fost în întregime realizată. Drumul de fier din Defileul Jiului a fost construit în patru etape, respectiv 1924 — 1931, 1933 — 1934, 1941 — 1944 şi ultima, 1 aprilie — 31 octombrie 1948, când au fost aduşi nu mai puţin de 28.000 de muncitori pentru a finaliza lucrarea.
Calea ferată din ‘Marele canion al Carpaţilor Meridionali’ cuprinde de-a lungul celor 31 de kilometri ai traseului opt poduri mari, 27 de viaducte de coastă, 39 de tuneluri, 2.500 de metri de ziduri de sprijin şi cinci staţii şi halte. Și în prezent, calea ferată Bumbeşti Jiu — Livezeni este de departe cea mai complexă şi dificilă rută feroviară construită în România, deşi au trecut 67 de ani de la inaugurarea ei.
Proiecte şi fonduri pentru dezvoltare durabilă
Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea PNDJ, administrarea parcului în bune condiţii necesită anual un buget estimat între 550.000 lei şi 590.000 de lei care se aprobă de către RNP-Romsilva — administratorul celor 22 de parcuri naturale şi naţionale din România. Nu sunt de neglijat fondurile europene de aproape 3 milioane de lei atrase până în prezent pentru dezvoltarea infrastructurii de vizitare şi a capacităţii instituţionale a Administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului.
Începând cu anul 2004, când parcurile au intrat sub administrarea Romsilva, au fost derulate două proiecte finanţate din POS Mediu şi anume „Măsuri de îmbunătăţire a managementului şi conştientizare publică în Parcul Naţional Defileul Jiului” în valoare de aproximativ 941.000 lei şi „Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare şi a capacităţii instituţionale a Administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului”, de 1,87 de milioane lei.
Fondurile primite în cadrul primului proiect au fost orientate spre serviciile de proiectare a centrului de vizitare al PNDJ, serviciile de cartare specii şi habitate, echipamente şi dotări, iar banii alocaţi prin cel de-al doilea proiect au vizat evaluarea stării de conservare şi elaborarea planului de monitoring pentru speciile Natura 2000 în aria naturală protejată, elaborarea strategiei de comunicare şi publicitate a proiectului, construcţia efectivă a centrului de vizitare, echipamente, dotări, cursuri de pază şi servicii audit proiect etc.
În ceea ce priveşte proiectele pe care administraţia doreşte să le implementeze în anii ce urmează, cu finanţare externă, acestea vor urmări monitorizarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor care au fost deja identificate şi cartate, dezvoltarea infrastructurii turistice în defileul Jiului, continuarea cercetărilor ştiinţifice mai ales pe bază de voluntariat, dezvoltarea eco-turismului susţinut de comunităţile locale şi punerea în valoare a tradiţiilor acestei comunităţi.
Soluţii pentru protecţia biodiversităţii
Parcurile naţionale păstrează şi protejează zone deosebite din punct de vedere al aspectului natural şi al biodiversităţii, dar acest lucru este posibil „doar dacă reuşim să reducem impactul antropic asupra lor”, consideră Marin Șerban.
„De aceea, încurajăm activităţile ecoturistice (petrecerea timpului liber în cort, în perioada de vară), cicloturismul, observarea faunei sălbatice, vizitarea parcului naţional sub îndrumarea unui ghid al administraţiei, vizitarea celor două trasee tematice din zonă, raftingul sub îndrumarea şi supravegherea instructorilor autorizaţi, vizitarea obiectivelor religioase din zona defileului, excursiile cu rol ştiinţific pentru observarea speciilor de flora şi a habitatelor, dar şi taberele ştiinţifice cu voluntari”, explică şeful PNDJ.
Din păcate, activitatea umană din zona parcului îşi lasă amprenta şi într-un mod negativ. Deşeurile menajere sau cele din construcţii lăsate la voia întâmplării, introducerea unor specii invazive (ex. câini semi-sălbăticiţi) sau poluarea provenită de la autovehiculele ce tranzitează calea rutieră sunt doar câteva dintre cauze. Trebuie menţionate ca efecte negative pentru menţinerea biodiversităţii parcului şi construcţiile ilegale din zona parcului, tăierile accidentale şi cele ilegale de masă lemnoasă, păşunatul excesiv, recoltarea excesivă a resurselor regenerabile (fructe de pădure, ciuperci), accesul necontrolat în aria protejată şi incendiile iscate din neglijenţă.
Tocmai din aceste motive, administraţia parcului desfăşoară patrulări, acţiuni de supraveghere şi control menite să asigure starea de conservare favorabilă a ecosistemelor şi speciilor componente.
Indiferent de anotimp şi de vremuri, Jiul continuă să curgă cu apele sale repezi prin albia sugrumată parcă de pereţii verticali ai stâncilor oferind, acum, sau poate pentru totdeauna, privelişti copleşitoare prin defileul care îi poartă numele. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)