Până în anul 2050 pe Terra ar putea trăi peste 9 miliarde de oameni, iar fiecare dintre ei va trebui să mănânce. Conform unui nou studiu realizat de Norwegian University of Science and Technology (NTNU) în cadrul Programului ONU pentru Mediu, procesele de creştere şi procesare a alimentelor reprezintă unele dintre cele mai importante cauze ale schimbării climatice şi a modificărilor de habitat, conform coordonatorului acestui studiu, Edgar Hertwich, profesor la NTNU.
Acest raport intitulat „Asumarea Impactului de Mediu al Activităţilor de Consum şi Producţie: Priorităţi, Produse şi Materiale” este primul care studiază impactul la nivel global pe care diferitele activităţi economice îl au asupra mediului.
Conform profesorului Hertwich, care este şi directorul Programului de Ecologie Industrială al NTNU, agricultura are o amprentă ecologică majoră asupra mediului, mai mare chiar decât industrii precum cea producătoare de ciment. Din acest punct de vedere Hertwich explică, fără nici un echivoc, faptul că problema mondială a foametei nu va putea fi rezolvată în felul în care merg în prezent lucrurile.
„Este clar că nu este posibil ca toată lumea să dispună de o dietă de tip european. Pur şi simplu nu avem destul pământ agricol şi resurse pentru aceasta”, explică el, adăugând că, spre deosebire de combustibilii fosili pentru care au fost descoperite resurse alternative de energie, în cazul alimentelor, deocamdată nu există ceva similar.
„O reducere substanţială a amprentei lăsată asupra mediului de felul în care ne hrănim ar putea veni prin trecerea la nivel global la o dietă alternativă, din care să dispară consumul de carne şi alte produse derivate de origine animală”, mai susţine el.
O altă problemă remarcată de cercetătorul norvegian este legată de risipa de alimente, fenomen înregistrat atât în ţările bogate cât şi în cele sărace. „Între 30% şi 50% din totalul de alimente produse sunt aruncate sau risipite. În ţările sărace alimentele se strică în drum spre piaţă sau în rafturile magazinelor, în timp ce în ţările bogate se strică în frigiderele consumatorilor”, a mai explicat el.