Instanţele de judecată din România au început să dea primele decizii de arestare la domiciliu, în baza prevederilor din noile coduri penale, chiar dacă autorităţile încă nu au achiziţionat brăţările electronice de supraveghere.
Deşi Codul de procedură penală prevede la art. 221, alin. (3), că „Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”, autorităţile nu au achiziţionat încă brăţările electronice de supraveghere.
De altfel, preşedintele CSM, Adrian Bordea, a declarat joi că autorităţile statului ar fi trebuit să-şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor privind arestul la domiciliu.
„Sunt aspecte tehnice care trebuiau într-adevăr reglementate cumva pentru că, iată, codul acesta este de trei -patru ani aproape. În mod normal, toate organismele statului trebuiau să-şi ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare”, a precizat Bordea în legătură cu lipsa aşa-ziselor brăţări electronice în contextul în care au fost pronunţate de judecători decizii privind arestul preventiv la domiciliu.
În schimb, procurorul general Tiberiu Niţu a dat asigurări, referitor la acest subiect, că se vor găsi instrumentele necesare ca măsura să fie pusă în aplicare şi verificată. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)