‘Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a dispus astăzi /luni, 5 mai 2014, n.r./ Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize în privința cheltuielilor făcute până în prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare și pompaj Tarnița-Lăpuștești. Analiza va viza în principal activitatea Hidroelectrica. Șeful Corpului de Control are termen ca, până la sfârșitul acestei săptămâni, să prezinte ministrului concluziile sale’, potrivit sursei citate.
* Restanțele la creditele acordate de bănci au scăzut, în martie față de februarie 2014, cu 52 de milioane de lei și au ajuns la 32,579 miliarde echivalent lei, potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR publicate luni.
Astfel, restanțele la creditele de peste 20.000 de lei, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau în martie 10,5% din totalul creditelor acordate, față de 10,56% în februarie 2014.
* România are în plan construcția unui nou depozit de deșeuri nucleare la Saligny, în apropierea centralei nucleare de la Cernavodă, care va necesita o investiție inițială de 40 de milioane de euro, a declarat, luni, președintele Agenției Naționale pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), Florin Tătar, într-o conferință pe tema managementului combustibilului nuclear.
„Noi suntem pregătiți să facem acest depozit până în 2020, însă depinde de extinderea duratei de viață a Unității 1, de unde vor proveni noi deșeuri radioactive pe care va trebui să le depozităm. Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996, iar durata de viață este de maximum 30 de ani. Ținem legătura cu cei de la Nuclearelectrica să vedem când vor decide această extindere, apoi ne vom corela strategia cu ei’, a spus Tătar.
* România are un potențial imens în ceea ce privește biomasa și energia hidro, poate mai mare decât cea eoliană și fotovoltaică, iar puterea instalată în centrale bazate pe biomasă s-a dublat în acest an, până la 70 MW, a declarat, joi, Zoltan Nagy, membru în Comitetul de Reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Cum văd eu din biroul meu de la ANRE domeniul biomasei? Primul gând care îmi vine în minte este că avem de aproape șase ani Legea 220 și o schemă funcțională din 2011. Printre toate resursele regenerabile, energia eoliană și fotovoltaică au dominat piața și au văduvit celelalte domenii de atenția cuvenită. România are un potențial imens în ceea ce privește biomasa și energia hidro, poate mai mare decât cea eoliană și fotovoltaică. Am pornit în 2011 cu această schemă de sprijin cu mari speranțe, dar constatăm că este pe cale să se creeze o bulă care se va sparge. S-au construit 2.500 MW pe eolian și 1.200 pe fotovoltaic, dar mai nimic pe hidro sau pe biomasă. În ceea ce privește biomasa, avem în prezent 70 MW instalați în centrale, dublu față de anul trecut, dar foarte puțin, totuși, Deocamdată, nu există o piață a acestui tip de centrale’, a afirmat Nagy, la evenimentul Govnet Conferences ‘Biomasa, Biogaz & Cogenerare România 2014’.
* Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,2%, în martie 2014, la un nivel similar cu cel înregistrat în februarie, dar și cu cel raportat în aceeași lună din 2013, potrivit datelor provizorii date luni publicității de Institutul Național de Statistică (INS).
Numărul șomerilor (în vârstă de 15 — 74 ani), estimat pentru luna martie 2014, este de 724.000 persoane, în creștere atât față de luna precedentă (721.000 persoane), cât și față de aceeași lună din anul precedent (718.000 persoane).
* România ar putea deveni independentă energetic în preajma anului 2020, datorită zăcămintelor din Marea Neagră, iar dezvoltarea energiilor regenerabile ar trebui să continue cu mai multă prudență, se arată în primul set de principii care va sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.
În urmă încheierii primei faze de consultare publică pe tema noii strategii energetice a României pentru perioada 2014-2035, Departamentul pentru Energie a elaborat un prim set de concluzii preliminare, care vor face obiectul unor analize complexe și aprofundate, elaborate în lunile următoare, se arată în comunicat.
* Volumul comerțului cu amănuntul în România a crescut cu 13,4%, în martie, comparativ cu perioada similară din 2013, aceasta fiind cea mai mare creștere înregistrată de o țară membră a Uniunii Europene, arată datele prezentate, marți, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În zona euro, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,9%, iar în Uniunea Europeană s-a înregistrat un avans de 1,6%.
Comerțul cu amănuntul în UE a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 3,3%, iar vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,1%.
* Cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producția de salam de Sibiu din România, au decis înființarea Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) în vederea obținerii Indicației Geografice Protejată la nivel comunitar pentru acest produs, dar și creșterii puterii economice a producătorilor pe plan național și internațional.
„Așa-zisul conflict pe tema denumirii ŤSalamului de Sibiuť s-a stins prin înființarea Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), ce reunește ca membri fondatori cei mai relevanți producători de Salam de Sibiu din România, respectiv Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi SA și Scandia Româna. Acești producători realizează în momentul de față peste 90% din producția de Salam de Sibiu în România”, se arată într-un comunicat al asociației, remis miercuri.
* România a reușit să cheltuiască în totalitate, până în 2013, cele 253 de milioane de euro alocate prin programul viticol , iar pentru perioada 2014-2018 sunt disponibile alte 238,5 milioane de euro, a declarat, vineri, vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Europei.
„O mândrie pentru noi este programul viticol deoarece, prin cele 252 milioane euro cheltuite 100% până în 2013, au fost realizate 25.000 ha plantații nou înființate și programe de promovare a vinurilor în China, Rusia, Japonia și SUA. Alte 238,5 milioane euro sunt disponibile pentru anii 2014 — 2018. Prin Decizia Comisiei recent adoptată în 29 aprilie 2014, s-a aprobat un nou program de promovare a vinurilor în Azerbaidjan și Belarus”, a spus Constantin.
* Listarea Electrica, cea mai importantă tranzacție a anului, va fi finalizată în iunie, iar noutatea constă în faptul că persoanele fizice vor avea garantat un anumit plafon de acțiuni și nu va exista prag minim de investiții pentru această categorie de investitori, a declarat, vineri, directorul general al Bursei de Valori București, Ludwik Sobolewski.
„Listarea Electrica este cea mai importantă tranzacție și totul merge bine, deci așteptăm ca oferta să fie finalizată în iunie. Din câte știu, listarea va fi foarte atractivă pentru investitorii persoane fizice, pentru că Executivul ia în calcul garantarea subscrierilor pentru această categorie de investitori”, a precizat Sobolewski.
* Emisiile de CO2 provenite de pe urma arderii de combustibili fosili au scăzut anul trecut în 22 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cele mai mari reduceri fiind înregistrate în Cipru și România, a anunțat miercuri Oficiul european de statistică (Eurostat).
În timp ce la nivelul UE 28 nivelul emisiilor de CO2 a scăzut cu 2,5% în 2013 comparativ cu 2012, în România acestea au scăzut cu 14,6%, de la 74,2 milioane tone până la 63,4 milioane tone, iar în Cipru cu 14,7%.
* Statele membre ar trebui să agreeze alocarea unui procent mai mare din bugetele fondurilor structurale destinate siguranței circulației, respectiv minimum 3-5%, a declarat, joi, ministrul Transporturilor, Dan Șova, la dezbaterile privind creșterea siguranței rutiere desfășurate în cadrul Consiliului informal al miniștrilor Transporturilor de la Atena.
„Trebuie să fie elaborate mecanisme de alocare a fondurilor structurale la nivelul UE destinate siguranței circulației, care pun într-o succesiune coerentă activitățile de cercetare cu activitățile de transfer tehnologic a rezultatelor cercetării pentru obținerea unor sisteme de management în transport inteligente, care îmbunătățesc siguranța circulației călătorilor și a mărfurilor. (…) De asemenea, statele membre ar trebui să agreeze alocarea unui procent mai mare din bugetele fondurilor structurale care să fie destinate siguranței circulației, respectiv minimum 3-5%, astfel încât să fie disponibile resurse financiare necesare infrastructurii specifice siguranței circulației, sistemelor inteligente de transport rutier, dar și activităților de cercetare necesare acestui domeniu important din sectorul transporturilor. După cum am agreat la nivel UE, protecția mediului înconjurător beneficiază de o atenție sporită în orice proiect de investiții în infrastructură, și sunt de părere că o atenție similară ar trebui acordată siguranței, reflectată în vieți salvate și un număr mai mic de accidente în transport, respectiv mai puține pierderi economice’, a precizat ministrul Dan Șova.
* Ministerul Finanțelor Publice/ MFP/ a emis, din 2012 și până în prezent, nouă acorduri de finanțare în valoare totală de 77 milioane de euro, în cadrul schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea investițiilor în tehnologie, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la inaugurarea centrului de tehnologie Deutsche Bank de la București.
Cele nouă proiecte de investiții vor crea în total 3.631 de locuri de muncă, iar bugetul de stat va încasa 250 de milioane de euro în următorii cinci ani numai din taxele și impozitele aferente locurilor de muncă nou create, a precizat Voinea.
* Un număr de 2.500 de salariați de la Compania CFR Marfă și-ar putea pierde locurile de muncă până la sfâșitul lunii iunie, dacă în intervalul care urmează nu vor fi convinși reprezentanții Fondului Monetar Internațional că acest număr poate să scadă sub 1.500 de oameni, a declarat miercuri Iulian Măntescu, președintele Federației Mecanicilor de Locomotivă, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul CNS ‘Cartel Alfa’.
‘Pe baza acordului semnat de statul român cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, ai Băncii Mondiale și Comisiei Europene s-a inițiat o amplă acțiune de disponibilizare. În cazul CFR Marfă, este vorba despre plecarea a 2.500 de salariați până la sfârșitul lunii iunie, dacă în cursul întâlnirii pe care o vom avea în luna iunie cu reprezentanții FMI nu vom reuși să îi convingem că această cifră poate să scadă sub 1.500 de oameni. CFR Marfă este acum într-o situație mult mai bună decât era anul trecut, atunci când a fost vehiculată pentru prima dată cifra de 2.500 de disponibilizări. Concret, veniturile companiei au crescut cu 13-14%, a crescut în același timp și volumul de transport prin încheierea a trei noi contracte, în paralel sporind și volumul mărfurilor transportate cu 16%’, a spus Iulian Măntescu.
* Ucraina va trebui să plătească în avans Rusiei, începând din luna iunie, pentru livrările de gaze naturale din cauza datoriilor în valoare de miliarde de dolari, a anunțat joi Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, transmite AFP.
‘Rusia este pe cale să treacă la un regim de plată în avans pentru gazul natural furnizat Ucrainei’, a informat Alexander Novak într-un comunicat de presă. Autoritățile de la Kiev trebuiau să plătească până miercuri suma de 3,5 miliarde de dolari datorată Rusiei pentru livrările de gaze naturale însă Moscova nu a primit niciun ban, precizează comunicatul. ‘Rusia nu poate și nu trebuie să fie responsabilă pentru susținerea economiei ucrainene prin acordarea de reduceri de preț la gaze naturale și ștergerea datoriilor’, se mai arată în comunicatul ministrului rus al Energiei.
* Proiectele de producere a energiei din surse eoliene și solare nu vor mai primi finanțare europeană în exercițiul bugetar 2014 — 2020, întrucât România și-a atins ținta privind aceste resurse, a declarat, joi, directorul general al Organismului Intermediar pentru Energie din Ministerul Economiei, Viorel Mădălin Beltechi.
„În perioada 2014 — 2020, nu vor mai fi finanțate proiectele bazate pe soare și vânt, întrucât România și-a atins ținta pentru aceste resurse. Ne propunem să continuăm promovarea doar a acelor resurse care duc la echilibrarea și la îmbunătățirea sistemului energetic național, iar acestea sunt biomasa, biogazul și microhidrocentralele’, a precizat Beltechi.
* Grupul petrolier ungar MOL a anunțat achiziția celor 208 de benzinării Agip deținute de italienii de la Eni în România, Cehia și Slovacia, potrivit unui comunicat al MOL.