Primul antreprenor care a propus măsuri concrete de creştere a veniturilor bugetare este Marius Cristescu, proprietarul grupului Bega din Timişoara. El a sugerat că statul ar trebui să reducă suprafeţele închiriate de la privaţi cu 25%, să renegocieze o diminuare cu 25% a preţului pe care îl plăteşte pe spaţiile în care stă cu chirie sau să scoată la vânzare toate hidrocentralele neterminate, a căror construcţie a început înainte de 1989, scrie Ziarul Financiar.
Pe de altă parte, Doru Lionăchescu, partener al casei de investiţii Capital Partners (foto), propune reducerea prin desfiinţare a aparatului guvernamental (central şi local) şi parlamentar cu cel puţin 50%, inclusiv prin închiderea reprezentanţelor României, cu excepţia câtorva cheie, dar şi vânzarea participaţiilor minoritare ale statului, în special Petrom şi Romtelecom, către acţionarii majoritari.
Lionăchesu mai propune şi concesionarea serviciului de control vamal către companii private specializate, plătite exclusiv cu comision din sumele suplimentare încasate la buget.
O măsură similară este adusă în discuţie şi de Robert Şerban, acţionar al reţelei de clinici Gral Medical, însă pentru colectarea taxelor şi impozitelor. „Să vezi atunci cum cresc veniturile bugetare, cum apare sistemul informatic, cum funcţionarii se poartă amabil”, spune Şerban.
Proprietarul Gral mai propune şi neimpozitarea profitului reinvestit şi explică acest lucru prin faptul că statul câştigă mai mult dintr-un TVA plătit la achiziţiile de materiale pentru o investiţie decât din 16% impozitul pe profit.
„Reducerile de costuri şi mai ales de personal sunt măsuri care generează o psihoză la nivel naţional. O măsură viabilă şi proactivă la nivel naţional ar fi impulsionarea construcţiilor prin extinderea perioadei de rambursare a creditului până la 50 de ani, pentru Prima Casă. De exemplu, în Japonia există un program similar care se întinde pe 80 de ani. În plus, statul ar trebui să creeze facilităţi pentru profitul reinvestit”, spune Daniel Guzu, proprietarul Duraziv.
Guzu afirmă că statul ar trebui să reducă cheltuielile cu armata, care se ridică la circa 2% din Produsul Intern Brut şi la investiţiile inutile în decopertarea şi reasfaltarea unor artere în stare bună care nu necesitau reparaţii.
„Sunt multe companii de stat care se află pe pierderi. Statul ar face rost de bani prin vânzarea lor, iar aceste companii ar putea deveni profitabile sub altă conducere”, consideră Ionuţ Negoiţă. Spre exemplu, compania de stat Tarom a înregistrat anul trecut pierderi estimate la 21 mil. euro.