– Continuarea programelor de restructurare a cheltuielilor, o prioritate pentru Guvern și FMI
Președintele Traian Băsescu a anunțat joi că delegația FMI, împreună cu Guvernul României, va opta pentru continuarea programelor de restructurare semnificativă a cheltuielilor publice. El a subliniat că, încă de la început, atât echipa de evaluare condusă de FMI cât și autoritățile române au analizat două opțiuni: prima fiind una bazată pe „neîncredere”, care ar implica majorarea TVA-ului de la 19% la 24%, creșterea cotei unice de impozitare din 16% în 20%, precum și o reducere cu 20% a salariilor în sectorul bugetar. Această variantă ar avea ca scop respectarea unui deficit bugetar estimat între 6,7% și 6,8% din PIB. A doua opțiune se bazează pe „încrederea” în capacitatea Guvernului de a realiza o restructurare eficientă.
Băsescu a menționat că memorandumul ce va fi semnat cu FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană va include continuarea acestor măsuri drastice. De asemenea, el a anunțat că fondul salarial al aparatului bugetar va suferi o reducere cu 25%, începând cu data de 1 iunie.
În plus față de aceste măsuri salariale, președintele României a declarat că ajutoarele pentru șomaj vor fi diminuate cu 15%. De asemenea, este anticipată o scădere similară pentru pensii și se preconizează tăieri semnificative ale subvențiilor acordate.
Guvernul urmează să adopte săptămâna viitoare scrisoarea intenției adresate FMI-ului. Băsescu consideră inevitabil acest program destinat reducerii fondurilor atât pentru administrația centralizată cât și local.
El explicitează faptul că „locurile unde trebuie realizate economii sunt aparatul bugetar și sectorul social”. Președintele României s-a angajat să sprijine Guvernul în implementarea acestor măsuri necesare.
Hello! How can I assist you today?
Printre alte inițiative menționate se numără modificări ale Codului Muncii care vizează flexibilizarea pieței muncii. Bäsecu susține că aplicând aceste măsuri discutate anterior cu FMI se pot genera resurse financiare esențiale pentru prioritățile statului român; prima dintre acestea fiind achitarea datoriilor către companii – un pas crucial pentru reluarea activității economice.
„Mizez pe solidaritatea politică din partea celor aflați la guvernare. Alternativa acestui plan ar putea fi creșterea imediată a impozitelor ca soluție rapidă pentru suplimentarea veniturilor bugetare”, avertizează președintele.
Referitor la stabilitatea guvernamentală actuala, Bäsecu afirmase clar: „Nu discutăm despre remanieri; ceea ce ne trebuie acum este stabilitate şi credibilitate.” El își asumase responsabilitatea liniilor directoare ale programului propus privind restructurările financiare din sistemele publice şi sociale şi s-a declarat un partener activ al Executivului.
De asemenea, președintele României intenționează să evalueze nu mai puțin de 16 programe sociale, având ca obiectiv prevenirea transformării acestora într-o sursă constantǎ de venituri pentru persoanele inactive profesional.
Bäsecu aduce în discuție statisticile relevante: venitul mediu generat prin impozitare reprezintǎ aproximativ 31% din PIB-ul național iar cheltuielile totale ale statului depǎşesc 40% din PIB-ul țării. În concluzie, el considerǎ cǎ reducerea salariilor bugetarilor poate avea efecte benefice asupra sectorului privat; comparând situația actualã cu imaginea unei persoane supraponderale care apasă pe umerii unei persoane slabe.