Declinul natalității în România: Tinerii aleg să nu aibă copii
Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat înlocuirea populației, iar tinerii de astăzi par să se îndepărteze de ideea de a deveni părinți.
Decizii personale și provocări financiare
Ioana Simionescu, o tânără de 26 de ani, explică că nu își dorește copii. Cu un masterat finalizat și pregătiri pentru doctorat, ea consideră că este esențial să se realizeze profesional înainte de a aduce pe lume un copil.
„Nu vreau să aduc pe lume un copil care ar putea simți frustrări față de ceilalți”, afirmă Ioana. Ea subliniază dificultățile cu care se confruntă proaspetele mame, cum ar fi costurile ridicate ale laptelui praf pentru cele care nu pot alăpta.
Tendințe alarmante în rândul cuplurilor românești
Peste 70% dintre cuplurile din România declară că nu mai doresc copii, invocând motive financiare ca principal factor. Statisticienii estimează că o femeie trebuie să nască cel puțin 2,1 copii pentru ca o națiune să se mențină.
Profesorul Vasile Ghețău a declarat recent la o conferință că „generatia din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire„,evidențiind scadența natalității în generațiile ulterioare.
Evoluția demografică și impactul recensământului
În cadrul primei întâlniri a Consiliului de Comunicare și Transparență dedicată Recensământului Populației și Locuințelor,Ghețău a prezentat datele INS referitoare la numărul scazut al nașterilor între anii 2012-2022. Aceste informații sugerează o tendință descendentă alarmantă în ceea ce privește fertilitatea femeilor din România.
„Indicatorul principal este numărul mediu de copii nativi pe femeie”, explicase profesorul Ghețău. El subliniază importanța datelor obținute prin recensământ pentru evaluarea evoluției demografice pe termen lung.
Cazuri individuale: Maria își asumă maternitatea într-un context dificil
Maria este însărcinată în trei luni și povestește despre temerile sale legate de discriminare și bullying asupra viitorului copilului ei. Deși pandemia i-a influențat decizia inițial, ea considercă acest context nu reprezintã un obstacol major pentru dorința sa de maternitate.
„Tradițiile sociale s-au schimbat semnificativ; mulți tineri aleg acum să amâne formarea unei familii sau venirea pe lume unui copil,” concluzionează Maria despre realitatea actualei societati românești.
Natalitate scazutã: O problemã structuralã?
natalitatea României continuã sã fie una dintre cele mai scãzute din Europa; anul trecut au fost raportate doar puțin peste 160.000 nașteri – cel mai mic număr din ultimul secol.Specialiștii susțin cã aceste variații sunt rezultatul unor decizii personale influențate atât financiar cât si social.”
Cauzele crizei demografice: Factori economici si sociale in schimbare
Cercetările sugerează că recesiunile economice afectează decisiv dorința tinerilor părinți potențiali; criza economicǎ globalǎ din 2008 fiind un exemplu relevant . De asemenea , politicile statale privind alocațiile sau disponibilitatea creșelor joacă roluri importante in deciziile legate de maternitate . Tineretul contemporan pare tot mai predispus la amânarea formării unei familii , părăsind locuinţa părintească mult mai târziu decât generațiile anterioare . Această tendinţă reflecta transformările profunde ale comportamentului social contemporan . Până la începuturile anilor ’90 , majoritatea nașterilor aveau loc în cadrul mariajului (96%-97%), dar după această perioadǎ proporția copiilor nĂscuti fără acte legale s-a crescut constant ajungând ca peste 30% dintre naşteri sĂ fie nelegitime in anul 2019 .
Aceasta situație e evident problematicǎ , având in vedere cǎ cei mai multi dintre copiii nĂscuti fără acte sunt proveniti tocmai din rândurile tinerei generatii (aproximativ60%).
Sunt multe tabu-uri sociale ce persistente dar realitataea demonstreaza cǎ societatea romanescǎ trece printr-o transformare profundӑ.
Astfel , recensământul viitor va oferi date esentiale despre structura populației vârstnice şi problemele emergente asociate acesteia.
pentru concluziona : „Fără soluții eficiente privind migrarea externӑ şi integrarea demographicӑ corectȃ riscurile vor continua sȃ ne afecteze” avertizeaza profesor Gheţău.
