Miniștrii europeni de externe s-au întâlnit luni (22 ianuarie) cu liderii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania și cu secretarul general al Ligii Arabe pentru a discuta despre efectele războiului din Gaza și despre perturbarea comerțului la Marea Roșie.
După săptămâni de atacuri ale militanților Houthi asupra navelor comerciale, comerțul prin Canalul Suez s-a prăbușit. Misiunea de represalii condusă de SUA, Prosperity Guardian, a ridicat miza pe fondul temerilor legate de o conflagrație regională.
În acest sens, costurile de transport maritim din China către Europa s-au triplat deja, ceea ce va duce la creșterea prețurilor de consum. Impactul acestei situații asupra economiilor europeană și israeliană va dura ceva timp pentru a se manifesta.
Cu toate acestea, pagubele economice ale Egiptului sunt deja grave și se adaugă unei crize financiare profunde care a distrus finanțele țării, care ar putea destabiliza țara dacă nu se găsește o soluție.
În opinia sa, „Ceea ce se întâmplă în cele din urmă este că cei mai săraci suferă, cei mai săraci din Africa, cei mai săraci din Orientul Mijlociu, în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente”, a declarat ministrul irlandez de externe Micheál Martin la sosirea la Bruxelles, luni.
La rândul său, „Este unul dintre lucrurile nebunești – Houthis spun că aceasta este o operațiune împotriva intereselor israeliene, dar nu este deloc așa. Israelienii nu au aproape niciun interes în Marea Roșie, iar Houthis pur și simplu le fac rău bieților egipteni”, a declarat pentru EUobserver Edmund Fitton-Brown, fost ambasador britanic în Yemen și consilier al Counter Extremism Project – un grup cu sediul în Germania și SUA.
În această zonă, canalul Suez este una dintre principalele artere comerciale care leagă Europa de Asia. Reprezintă 13% din comerțul global și este o sursă crucială de valută pentru Egipt.
În prima săptămână din ianuarie, volumele de tranzit care au ajuns la Canalul Suez au fost cu 37% mai mici decât anul trecut, potrivit platformei PortWatch a FMI. Alte perturbări ar putea costa guvernul egiptean miliarde de euro.
Astfel, „Egiptul are nevoie disperată de creșterea veniturilor externe”, a declarat pentru EUobserver Riccardo Fabiani, expert în Africa de Nord la International Crisis Group, o organizație non-profit de prevenire a conflictelor cu sediul la Bruxelles.
Datoria externă a crescut cu peste 50% din 2019, alimentată de creșterea bruscă a costurilor alimentelor și a combustibilului în urma invaziei rusești în Ucraina.
În contextul financiar, Egiptul se numără acum printre țările cele mai expuse riscului de incapacitate de plată – are nevoie de peste 28 de miliarde de dolari [€26bn] pentru a face față rambursărilor numai în 2024.
Ministrul egiptean de externe Sameh Shoukry a organizat un mic dejun de lucru în încercarea de a spori cooperarea bilaterală și sprijinul financiar pentru economia țării sale.
Dar, chiar dacă țara se află într-o situație financiară precară, în calitate de actor esențial în regiune și de poartă de acces pentru ajutorul către Gaza, are acum mai multe pârghii pentru a negocia ajutorul financiar.
După ce inițial discuțiile au intrat în impas, guvernul egiptean este în discuții pentru un împrumut de 6 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internațional. Se pare că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite iau, de asemenea, în considerare acordarea de sprijin financiar pentru a preveni o destabilizare regională suplimentară.
Între timp, potrivit comunicatului oficial, UE a propus un plan de investiții menit să „sporească stabilitatea” în țară.
Dar cifrele menționate până acum sunt de ordinul a 100 de milioane de euro, insuficiente pentru a ajuta semnificativ Egiptul, și sunt destinate în primul rând să blocheze migranții să ajungă pe coastele UE.
Aşadar, „Realitatea este că UE nu are o viziune mare pentru Egipt”, a declarat Fabiani.
Sursa: euobserver.com