Franța se pregătește să reducă deficitul bugetar cu noi măsuri drastice care umează să fie discutate de guvernul francez. Iată ce va urma pentru economia țarii, dar mai ales pentru locuitorii acesteia.
Franța a găsit soluția pentru deficitul bugetar. Ce urmează
Ministerul de Finanțe din Franța analizează implementarea unui impozit suplimentar temporar de 8,5% pentru companiile cu venituri de peste un miliard de euro, precum și o taxă de 8% pe răscumpărările de acțiuni, bazată pe reducerea nominală a capitalului. Această măsură face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a bugetului, în contextul în care impozitele pe venit vor rămâne nemodificate, iar reduceri ale cheltuielilor publice sunt, de asemenea, avute în vedere, potrivit informațiilor publicate de Le Monde.
Premierul Michel Barnier va detalia aceste măsuri într-un discurs pe care urmează să-l susțină marți în Parlament, în care va prezenta și obiectivele economice și fiscale ale guvernului său. Proiectul de buget pentru anul 2025 este deja în stadiul de pregătire și se așteaptă să fie oficial prezentat în jurul datei de 9 octombrie, oferind mai multe detalii despre aceste inițiative fiscale.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe a refuzat să facă declarații pe această temă, subliniind că nu s-au luat încă decizii finale. De asemenea, purtătorul de cuvânt al premierului Barnier nu a oferit comentarii pe marginea informațiilor apărute în Le Monde, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor ajustări până la prezentarea oficială a bugetului.
Deficitul bugetar din Franța a depășit 6% din PIB
Săptămâna trecută, noii miniștri de Finanțe și Buget din Franța au semnalat că deficitul bugetar a depășit 6% din PIB pentru acest an, depășind astfel semnificativ limitele stabilite de Uniunea Europeană. Conform raportului Le Monde, guvernul francez ia în considerare adoptarea unor noi impozite pentru a reduce acest deficit, printre care se numără o contribuție excepțională de 8,5% asupra profiturilor corporațiilor, ce ar readuce impozitul pe profit la nivelul de 33,5%, care era în vigoare înainte de reducerile de taxe promovate de președintele Emmanuel Macron.
Această contribuție ar putea aduce la buget aproximativ opt miliarde de euro, oferind astfel o ușurare temporară în echilibrarea deficitului. De asemenea, o altă măsură fiscală vizată este o taxă pe răscumpărările de acțiuni, care va fi aplicată companiilor cu o cifră de afaceri de peste un miliard de euro. Aceste măsuri ar putea fi implementate chiar în acest an, având în vedere presiunea crescândă de a adresa problema deficitului.
Analiștii economici au subliniat că reducerea deficitului bugetar ar trebui să devină o prioritate pentru guvernul francez, în special pentru noul premier. Autoritățile de la Paris au promis că vor aduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB până în 2027, dar acest obiectiv este considerat de mulți experți ca fiind nerealist, având în vedere deficitul ridicat de 5,5% din PIB înregistrat anul trecut.
În lipsa unor măsuri concrete de reducere a cheltuielilor sau de creștere a veniturilor prin impozitare, publicația Les Echos avertizează că deficitul bugetar al Franței ar putea depăși anul acesta 6% din PIB, în contextul în care Uniunea Europeană impune o limită de 3% din PIB pentru statele membre. Această situație critică a deficitului bugetar a atras atenția atât în cercurile politice franceze, cât și la nivel european.
În iunie, Comisia Europeană a inclus Franța, alături de alte șase țări membre, printre care Italia, Belgia și Ungaria, în procedura de deficit excesiv (PDE), solicitând guvernelor acestor țări să implementeze măsuri urgente de reducere a cheltuielilor publice. De asemenea, Executivul comunitar a inițiat proceduri disciplinare împotriva Franței și altor state pentru nerespectarea reglementărilor europene privind datoria publică.
Aceste proceduri indică presiunea tot mai mare asupra guvernului francez de a lua măsuri ferme pentru a readuce cheltuielile publice sub control și a stabiliza datoria națională, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.
