Comisia Europeană a prezentat o propunere de consolidare a așa-numitei „securități economice” în cadrul blocului comunitar.
În opinia sa, „Simpla constatare este că există o concurență acerbă la nivel mondial pentru tehnologiile de care avem cea mai mare nevoie”, a declarat miercuri, 24 ianuarie, comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager, în fața presei.
În plus, „Europa nu poate fi terenul de joacă pentru jucătorii mai mari. Trebuie să fim capabili să ne jucăm singuri”, a adăugat ea.
Concret, planul constă într-o gamă largă de măsuri, inclusiv verificări mai stricte ale investițiilor străine directe și controale mai riguroase ale exporturilor, parteneriatelor de cercetare și investițiilor realizate în țări considerate rivali economici, în special China.
Controlul investițiilor străine
Un element constitutiv este un control mai strict al investițiilor străine directe (ISD) în țările UE.
Controlul acestor investiții nu este o noutate. Regulamentul este în vigoare din 2020.
Însă planul prezentat miercuri este menit, totuși, să armonizeze normele stabilite și să strângă șuruburile acolo unde este necesar.
Primul pas este să se aplice screening-ul peste tot. În prezent, 22 de state membre efectuează o verificare a investițiilor străine, față de 14 în urmă cu trei ani. Noul plan prevede ca toate guvernele UE să aplice screening-ul.
De asemenea, trebuie să fie mai bine direcționat. UE și statele membre au verificat deja 1200 de investiții în ultimii trei ani. Cu toate acestea, potrivit unui raport recent al Curții de Conturi a UE, funcționarii pierd prea mult timp căutând investiții cu risc scăzut.
În acest sens, noile norme identifică câteva sectoare economice de bază în care funcționarii ar trebui să își concentreze atenția, printre care se numără infrastructura energetică și securitatea cibernetică.
Oficialul a declarat că aceste verificări nu vor fi „discriminatorii în sine”, dar a sugerat că investițiile făcute de rivalii economici vor fi probabil analizate mai atent.
Înăsprirea controalelor la export
În cadrul planului nou, comisia a propus, de asemenea, înăsprirea măsurilor pentru exporturi.
Deși controlul exporturilor va rămâne la latitudinea statelor membre, comisia consideră că toate țările UE ar trebui să efectueze aceleași controale asupra tehnologiilor critice, care includ semiconductori, inteligență artificială, biotehnologie și calcul cuantic.
Alte elemente evidențiate în norme sunt tehnologiile utilizate atât în scopuri civile, cât și de apărare, cum ar fi toxinele, dronele, tehnologia nucleară sau cipurile, care pot fi utilizate în frigidere, dar și în rachete.
Mai mult, comisia a propus ca aceste tehnologii să facă obiectul unor controale uniforme ale exporturilor la nivelul UE, evitându-se astfel o rețea haotică de controale naționale.
„Scurgerile” de tehnologie
Noul plan include, un alt subiect, acela legat de controlul exporturilor este scurgerea „nedorită” de know-how către alte țări prin intermediul parteneriatelor de cercetare, care în trecut erau în mare parte necontrolate.
În acest sens, UE este unul dintre cei mai mari investitori străini din lume în tehnologie și cercetare. Aceste așa-numite „investiții în străinătate” nu sunt în prezent monitorizate.
Dar există o îngrijorare tot mai mare cu privire la faptul că unele dintre aceste investiții ar putea spori capacitățile militare ale rivalilor economici.
Jurnaliștii de investigație, de exemplu, au dezvăluit în 2022 că universitățile europene au colaborat cu armata chineză în 3.000 de ocazii începând cu anul 2000. „Este posibil ca acest lucru să nu fi fost ilegal, dar întrebarea este: este de dorit?”, a întrebat Vestager.
În acest scop, Comisia a propus analizarea acestor investiții pentru a înțelege mai bine riscurile potențiale.
Alte sugestii inițiale includ ca universitățile să pună la dispoziția personalului lor o listă de întrebări la care ar trebui să răspundă înainte de a se angaja în colaborări cu instituții străine.
Vestager a menționat, de asemenea, o cerință ca universitățile să garanteze anonimatul celor care denunță abateri pentru a raporta abateri, deși nu sunt disponibile detalii despre acest lucru în acest moment.
Colaborările pentru investiții în cercetare în cadrul HorizonEU, unul dintre principalele fonduri de inovare ale UE, au fost excluse pentru Rusia și Belarus. De asemenea, entitățile cu sediul în China nu se mai pot califica pentru finanțarea UE pentru inovare.
Se doreşte o economie deschisă
Cu toate acestea, oficialii UE sunt precauți, deoarece guvernele naționale păzesc cu grijă exporturile și investițiile ca fiind competențe naționale, iar o decizie finală nu va fi luată înainte de jumătatea anului 2025, a declarat oficialul UE pentru EUobserver.
Deși Comisia este convinsă că sunt necesare mai multe controale, oficialii UE doresc, de asemenea, să protejeze economia deschisă a Europei.
În opinia sa, „UE a fost întotdeauna o economie deschisă. Iar această deschidere este punctul nostru forte”, a declarat miercuri comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis.
Prin urmare, statele membre vor avea acum la dispoziție 12 luni pentru a strânge informații și a evalua necesitatea controalelor la export și la investițiile în străinătate.
Comisia și guvernele naționale vor decide dacă și ce politici sunt justificate în funcție de rezultat.
Sursa: euobserver.com