Cândva era salutat ca o rază de speranță pentru persoanele vulnerabile din întreaga lume, însă în prezent asistența umanitară se află pe o pantă alunecoasă periculoasă.
Astfel, răspunsul internațional la situația din Gaza, unde „fiecare persoană este înfometată” – dar alimentele, apa și adăposturile sunt în continuare puține – oferă o dovadă flagrantă a faptului că ajutorul umanitar devine selectiv, subiectiv și plin de standarde duble.
În prezent, UE folosește ajutorul umanitar pentru Gaza ca un substitut și ca o perdea de fum pentru lipsa sa de acțiune politică colectivă decisivă
Eforturile de ajutorare ale acesteia, nu mai sunt așa cum se pretinde, furnizate „în mod imparțial populațiilor afectate, indiferent de rasă, grup etnic, religie, sex, vârstă, naționalitate sau afiliere politică”.
Nici donatorii de ajutor nu mai sunt conduși exclusiv de principiile umanității, neutralității, imparțialității și independenței, definite cândva ca fiind fundamentale pentru acțiunea umanitară.
În schimb,în momentul de faţă, Gaza este dovada că ajutorul umanitar internațional este din ce în ce mai politizat, supus unor imperative electorale interesate și implicat în jocuri de putere geopolitice urâte.
Alertă de spoiler: situația dificilă din Gaza nu se datorează lipsei de informații.
În contextul istoric, bombardarea, devastarea și înfometarea neîncetată a Gaza de către Israel, care a urmat atacului terorist din 7 octombrie al Hamas, a fost descrisă drept un genocid plauzibil de către Curtea Internațională de Justiție.
În acest sens, a fost filmat, transmis în direct și a făcut obiectul unor titluri atât în presa socială, cât și în cea tradițională, timp de cinci luni sfâșietoare.
Jurnaliștii palestinieni continuă să documenteze realitatea zilnică sfâșietoare din Gaza, cu bombardamente mortale asupra spitalelor și caselor, foamete cronică, sete și lipsa de medicamente – și mulți sunt uciși de loviturile și bombele israeliene în timp ce fac acest lucru.
Israelul nu și-a ascuns planurile de a lansa o ofensivă terestră la Rafah până la 11 martie, ceea ce a determinat statele UE, cu excepția Ungariei, să solicite „o pauză umanitară imediată care să ducă la o încetare a focului de durată, la eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și la furnizarea de asistență umanitară”.
Alertă spoiler numărul doi: deși sectorul umanitar rămâne în lipsă cronică de fonduri, agențiile de ajutorare nu sunt complet lipsite de bani.
Există încă suficienți bani pentru a atenua criza umanitară apocaliptică din Gaza, cel puțin parțial.
UE nu a încetat să ofere asistență de urgență salvatoare palestinienilor, în ciuda deciziei sale confuze de a suspenda contribuțiile către UNRWA, principala agenție de ajutorare a ONU pentru refugiații palestinieni, în urma acuzațiilor potrivit cărora o mână de angajați ai organizației ar fi fost implicați în atacul Hamas.
Belgia, Irlanda, Danemarca și Spania, precum și Norvegia își continuă și chiar își intensifică contribuțiile către agenția ONU.
Israelul controlează blocajul din domeniul ajutorului
Alertă spoiler numărul trei: Nu este vina agențiilor umanitare care se luptă să ajungă cu greu cu provizii în Gaza. Problema este una de acces și distribuție.
Israelul, care controlează intrarea în Gaza, fie blochează ajutorul, fie îl întârzie prin impunerea unor procese de inspecție de securitate consumatoare de timp și adesea arbitrare.
„Măsurile provizorii” ale Curții Internaționale de Justiție anunțate luna trecută au dat instrucțiuni Israelului să „prevină genocidul împotriva palestinienilor din Gaza” și să permită intrarea asistenței umanitare în enclavă.
Un număr fără precedent de țări și organizații internaționale participă, de asemenea, la audierile orale ale CIJ privind ocupația israeliană, care au început la 19 februarie.
Realitatea crudă este că situația catastrofală din Gaza este posibilă datorită unei încălcări flagrante a dreptului umanitar internațional.
Alertă spoiler numărul patru: în timp ce unii pot refuza în continuare să fie martori la evenimentele din Gaza, unor guverne și unor milioane de oameni le pasă – enorm.
Irlanda și Spania au cerut președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o susținătoare aparent neînduplecată a Israelului, o revizuire urgentă a acordului comercial UE-Israel.
Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, și șeful politicii externe a blocului, Josep Borrell, au cerut în mod repetat „pauze pentru nevoi umanitare”.
Lucrătorii portuari belgieni și spanioli au refuzat să încarce și să descarce arme care merg în Israel.
Iar demonstrațiile publice pro-palestiniene devin din ce în ce mai mari în SUA și Europa, în timp ce disensiunile împotriva politicilor guvernelor lor continuă să crească în cadrul administrațiilor occidentale.
Atunci, ce afectează sistemul de ajutor umanitar, cândva foarte admirat, dar acum în pericol? Pur și simplu, politica și geopolitica prevalează acum asupra empatiei și compasiunii.
Geopolitica înseamnă că donatorii au început să renunțe la imparțialitate
Deoarece toți principalii finanțatori umanitari tind, de asemenea, să fie guverne care sprijină Israelul și își leagă ajutorul de obiective politice, Gaza a scos la iveală relația fragilă a sectorului umanitar cu principiul fundamental al independenței, spun experții în domeniul ajutorului.
UE folosește ajutorul umanitar pentru Gaza ca un substitut și ca o perdea de fum pentru lipsa sa de acțiune politică colectivă decisivă.
Tammam Aloudat și Themrise Khan susțin că asistența umanitară în Gaza este instrumentalizată pentru a servi la continuarea secolelor de colonialism, ceea ce duce la apeluri pentru decolonizarea ajutorului.
Alții critică persistența unui „complex al salvatorului alb” în cadrul agențiilor de ajutor occidentale, care subestimează expertiza personalului local și a actorilor umanitari indigeni.
În 2016, zeci dintre cei mai mari donatori și grupuri umanitare din lume s-au angajat să pună mai multă putere – și finanțare – în mâinile grupurilor de ajutorare locale. Însă reformele au fost lente.
Alții leagă ajutorul umanitar de alte probleme de justiție socială, cum ar fi acțiunile împotriva rasismului și efectele crizei climatice.
Este important faptul că multe agenții de ajutor umanitar se confruntă cu un „deficit de finanțare” pe care speră să îl acopere prin atragerea așa-numiților „donatori netradiționali” din Sudul global.
Cu toate acestea, așa cum s-a discutat la o recentă sesiune de reflecție la Bruxelles, răspunsul din partea guvernelor non-occidentale este în mare parte prudent, mulți preferând să folosească propriile canale naționale decât să se alăture unui sistem internațional pe care îl consideră stricat.
Se așteaptă ca unele dintre aceste provocări să fie discutate în cadrul unui așa-numit Forum umanitar european care va avea loc luna viitoare la Bruxelles.
Cu toate acestea, în condițiile în care palestinienilor disperați li se refuză în continuare hrană, apă și medicamente, astfel de dezbateri vor fi relevante și credibile doar dacă se vor lua măsuri serioase pentru a corecta eșecurile donatorilor umanitari, care sunt observate zi după zi în Gaza.
Sursa: euobserver.com