Mansi Barberis (după căsătorie Clemansa Plăcinţeanu) (12 mart. 1899-11 oct. 1986) a fost prima femeie compozitor de muzică de operă din România. A urmat Conservatorul din Iaşi (1918-1922), dar a studiat şi la Berlin şi Paris.
A avut, până în 1930, o carieră interpretativă, a fondat cvartetul ”Femina” de la Iaşi şi a fost unul dintre fondatorii Orchestrei simfonice ”George Enescu”, unde a şi evoluat ca violonistă, chiar sub bagheta marelui compozitor. S-a dedicat exclusiv, din 1934, compoziţiei şi carierei didactice.
A predat canto la Conservatorul din Iaşi, până în 1950, şi apoi la Bucureşti. A compus: muzică de teatru — ”Neguţătorul din Veneţia”, ”Apus de soare” (operă în trei acte, după piesa lui Barbu Delavrancea, premiera la Opera Română din Bucureşti, la 30 decembrie 1967), ”Kera Duduca” (1963, operă în trei acte după romanul ”Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon; muzică vocal-simfonică — ”Pagini simfonice”, ”Suita I Pastorala”, ”Suita a II-a Trei momente descriptive”, ”Poem concertant pentru vioară şi orchestră” ş.a.; muzică de cameră — ”Șase fabule pentru pian”, ”Suită de jocuri populare pentru pian”, ”Preludiu”; muzică corală — ”La ţară”, ”Ciocârlanul”, ”Cântec de munte” etc.; muzicală (voce şi pian) — ”Pentru tine primăvară”, ”Mai la deal de casa noastră”, ”Sfredeluş şi veveriţa”, ”Ce ştie vântul ?”, ”Răsărit”.
Trebuie amintit şi faptul că a compus muzica pentru serialul TV ”Muşatinii”, regizat de fiica sa, Sorana Coroamă Stanca. Compoziţiile ei au fost cântate în Italia, Germania, Elveţia, Marea Britanie, Olanda. Este şi autoarea unui volum de amintiri, intitulat ”Din zori până în amurg”, tradus şi în limba italiană. Mansi Barberis a murit la 11 octombrie 1986.
***
Elena Teodorini (25 mart.1857-27 febr. 1926), mezzosoprană, a fost prima femeie din România care a cântat pe celebra scenă Scala din Milano. Era nepoata actorilor Ion Vlădicescu şi Raluca Stavrescu şi verişoara primară a Aristizzei Romanescu. A început studiul muzicii şi al pianului la vârsta de şase ani în oraşul natal. La 14 ani a plecat în Italia, fiind admisă la Conservatorul de la Milano, la clasele de canto şi de pian, unde a studiat cu pianistul şi compozitorul italian Adolfo Fumagalli. În 1877 a debutat ca solistă cu tenorul Armando di Gondi în ”Maria di Rohan” de Gaetano Donizetti la Teatrul Municipal din Cuneo.
La 20 martie 1880 şi-a făcut apariţia pentru prima oară pe scena Teatrului La Scala din Milano, în rolul Margueritei din opera ”Faust” de Charles Gounod. Cariera sa devine înfloritoare în urma premierei mondiale a operei ”Bianca da Cervia” de Antonio Smareglia, din 1882, pusă în scenă în vechiul Teatro Colón din Buenos Aires. În 1905 a dat lecţii de canto la Academie Lyrique din Paris, iar în 1909 a fondat Academia Theodorini împreună cu Hariclea Darclee şi Titta Ruffo.
În 1915 a fost aleasă director al Conservatorului guvernamental din Buenos Aires. A fondat, în 1918, la Rio de Janeiro, Escola superior de canto ”Ars et Vox”. În 1922, a pus bazele Academiei Naţionale de Lirică de la Bucureşti.
***
Elena Caragiani-Stoenescu (13 mai 1887-29 mart. 1929) a fost prima femeie din România care a obţinut brevetul de aviator. Fiica unui medic cunoscut, Alexandru Caragiani şi a Zeniei Caragiani, Elena Caragiani şi-a luat licenţa în Știinţe Juridice în 1913.
Pasionată de pilotaj, a efectuat primul zbor în 1912, alături de instructorul Mircea Zorileanu.
S-a înscris la Școala de Pilotaj a Ligii Aeriene a lui George Valentin Bibescu, avându-l ca instructor pe Constantin Fotescu. Cererile de obţinere a brevetului de pilot i-au fost respinse de miniştrii Învăţământului şi Apărării, Spiru Haret şi generalul Crăiniceanu, drept pentru care s-a înscris în Franţa, la Școala Civilă de Aviaţie din Mourmelon le Grand.
A obţinut la 27 de ani brevetul internaţional de pilot, eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională. Pentru că în România i se refuza angajarea ca pilot, pleacă din nou în Franţa, unde a devenit corespondent de război. Aici a efectuat numeroase zboruri şi a scris ”reportaje din avion”, fiind primele de acest fel din presa mondială.
Izbucnirea Primului Război Mondial a adus-o în ţară, cerând să fie primită în corpul zburătorilor de luptă. Neacceptând un refuz, a cerut să transporte materiale sanitare şi medicamente pe front, iar de la spitalele de campanie de pe linia întâi, să evacueze răniţii grav spre spitalele interioare. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)