România se confruntă cu cele mai mari creșteri ale prețurilor produselor industriale din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Eurostat. În luna august 2024, prețurile la porțile fabricilor din România au crescut cu 2,8%, fiind urmată de Bulgaria și Portugalia, cu creșteri de 1,9%, și Estonia, cu 1,7%. Această evoluție este în contrast cu o scădere generală de 2,1% a prețurilor de producție industrială în UE și zona euro.
Pe de altă parte, unele state membre, precum Slovacia, Luxemburg și Franța, au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor de producție, cu Slovacia raportând o scădere de 18,3%, urmată de Luxemburg (minus 6,9%) și Franța (minus 6,3%).
Factori care au influențat creșterile de prețuri
Prețurile la porțile fabricilor sunt un indicator important al inflației viitoare, întrucât costurile de producție sunt adesea transmise consumatorilor finali. Creșterea prețurilor de producție în România și alte țări poate fi explicată prin multiple factori economici, printre care costurile ridicate ale materiilor prime, problemele logistice și criza energetică.
Conform Eurostat, sectoarele care au înregistrat cele mai mari creșteri la nivelul UE în august 2024 au fost bunurile de capital (+1,7%), bunurile de folosință imediată (+1%) și bunurile de folosință îndelungată (+0,1%). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 7%, ceea ce a oferit un anumit echilibru în alte sectoare.
Datele INS confirmă creșterile raportate de Eurostat
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o creștere anuală a prețurilor producției industriale în România de 2,7% în luna august 2024, în comparație cu aceeași lună a anului precedent. Pe termen scurt, INS a observat o scădere a prețurilor cu 1,1% în august, față de luna iulie 2024, indicând fluctuații în funcție de cererea internă și externă.
Pe marile grupe industriale, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+6,58%) și industria bunurilor de uz curent (+3,51%). Alte sectoare cu creșteri notabile includ energia (+2,43%) și bunurile de folosință îndelungată (+1,56%). Totuși, prețurile bunurilor intermediare au scăzut cu 0,39%, reflectând o tendință diferită în acest sector.
Creșteri semnificative în distribuția apei și sectorul energetic
Pe sectoare, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat în domeniul distribuției apei și salubrității (+13,61%), urmat de producția și furnizarea de energie electrică și gaze (+6,25%). De asemenea, sectorul extractiv a marcat o creștere de 2,67%, în timp ce industria prelucrătoare a avut un avans mai modest de 1,41%.
România continuă să înregistreze cele mai mari creșteri de prețuri din UE, ceea ce pune presiune asupra producătorilor și economiei în ansamblu. Această tendință ascendentă afectează atât sectorul industrial, cât și consumatorii, care vor resimți aceste creșteri în prețurile finale ale produselor. Deși sectoarele energetice au înregistrat o ușoară scădere, volatilitatea prețurilor rămâne un factor de risc major pentru inflația viitoare și stabilitatea economică.