În ciuda dificultăților economice cu care se confruntă, rușii continuă să își păstreze simțul umorului, generând constant glume și bancuri pe tema crizei financiare. Conform publicației ruse Novîie Izvestia, în timp ce unii oameni reușesc să râdă de situația lor, alții devin tot mai apatici din cauza problemelor economice.
Recent, un sondaj realizat de Centrul Național pentru Studierea Opiniei Publice din Rusia (VTIOM) a adus în discuție relațiile dintre Rusia și o civilizație imaginară numită Atlantida. Rezultatele au arătat că o
mare parte dintre respondenți (63%) au abordat subiectul cu seriozitate, întrebându-se dacă ar trebui să dezvolte relații amicale cu atlantii. Aproape jumătate dintre aceștia (46%) considerau că este necesar ca Rusia să facă acest lucru, iar 52% credeau că țara ar trebui să protejeze interesele etnicilor ruși care trăiesc acolo.
De asemenea, 14% dintre participanți afirmau că erau deja la curent cu descoperirea unei noi civilizații pe fundul Oceanului Atlantic; pentru alții însă aceasta a
fost o revelație surprinzătoare. În contrast cu aceste glume absurde despre Atlantida, realitatea economică precară din Rusia nu mai surprinde pe nimeni.
Un motor de căutare popular a returnat peste 11 milioane de rezultate la cererea „bancuri despre criză” și aproximativ 4 milioane pentru „glume despre criză”. Rușii își exprimă umorul prin diverse glume precum: „În Rusia, pedeapsa capitala a fost înlocuită cu ipoteca” sau „Din cauza crizei economice, lumina de la capătul tunelului s-a stins”.
După prabusirea bursei rusești toamna trecută s-a nimerit o noua glumã: „Piața a atins fundul și acum sapã mai adânc.” De asemenea disponibilizările sunt sursã de haz: „Cine se trezește devreme nu va fi disponibilizat.” Relațiile familiale sunt și ele subiecte comice: “Ce reprezintã o familie rusã echilibrată? Atunci când soțul primește salariul în dolari iar soția în euro”; sau “Criza e mai rea decât divorțul: pierzi jumătate din avere dar soția rămâne.” Iubitorii animalelor contribuie la umor spunând: “Criza ne obligǎ sǎ optimizăm cheltuielile; șefii au început sǎ-i concedieze pe leneși. Noi am ‘reduc’ pisica noastră.”
Psihologii sugerează că aceste glume reflectӑ frica profundӑ resimțitӑ de oameni. Natalia Varskaia explicӑ cӑ râsul este un mecanism prin care oamenii fac față stresului cotidian. Totuși ea observӑ cӑ printre cei care fac haz se aflӑ mulți tineri care nu conștientizeazӗ gravitatea situației actuale.
Pe alt plan psihologul Natalia Grusko susține cӗ cei ce râd cunosc realitatea țării dar aleg s-o priveascӗ dintr-o perspectivȃ pozitivȃ. Pânȃ acum câteva luni televiziunile rusești evitau termenul „crizǎ”, dar acum emisiunile satirice abordeazǗ des acest subiect.
Acești comedianți colaborează chiar și cu Pervîi Kanal (un post pro-Kremlin), unde una dintre emisiuni are deja o rubricǎ dedicată numită „Zicatori Crizoase”. De cele mai multe ori creațiile televizate legate de crizǎ sunt doar adaptări ale unor bancuri obișnuite prin simpla inserare a termenului „crizǎ”, conform lui Aleksandr Kiciaev.
Kiciaev menționează chiar faptul cǐ psihologii folosesc aceeași tactică schimbând denumirile cursurilor lor pentru a le face relevante contextului actual; astfel un curs intitulat „Cum sa porți negocieri” devine „Cum sa porți negocieri pe timp de criza”.