Un pas înainte, dar cu multe provocări rămase. Aceasta ar putea fi esența concluziilor summitului G20 desfășurat la Londra, unde premierul britanic Gordon Brown a prezentat un plan structurat în șase puncte destinat să abordeze criza globală.
Planul propus evidențiază câteva progrese semnificative, inclusiv o creștere considerabilă a resurselor financiare din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), o nouă emisiune de drepturi speciale de tragere și stimularea finanțării comerciale. Totuși, pe alte fronturi, rezultatele sunt dezamăgitoare, în special în ceea ce privește curățarea băncilor de activele toxice, conform unei analize realizate de publicația Financial Times.
De asemenea, s-a conturat clar că nu ne putem aștepta la o soluție automată pentru criză. O parte din viziunea lui John Maynard Keynes subliniază cum economiile pot rămâne blocate într-o spirală descendentă a creșterii slabe. Cu cât recesiunea se prelungește mai mult, cu atât impactul asupra bunăstării va fi mai devastator.
O recesiune prelungită poate amplifica riscurile ca această criză să se extindă și să devină mai profundă. În noile democrații din Africa sau Europa Central-Estică există un pericol real; Financial Times avertizează că în anumite țări defavorizate situația ar putea escalada până la conflicte armate sau foamete.
Un aspect îngrijorător este posibilitatea unei crize financiare pe piețele emergente care s-ar putea răspândi rapid într-o întreagă regiune; acest risc devine tot mai pronunțat pe măsură ce recuperarea economică întâmpină întârzieri. Ungaria și România au solicitat deja ajutor financiar de la FMI, iar alte națiuni ar putea urma acest exemplu. Este crucial ca FMI să dispună de resurse suficiente pentru a preveni internaționalizarea problemelor locale.
