Planeta noastră traversează o criză climatică care obligă lumea să se schimbe. Sau, după cum spune Bertrand Piccard, să se modernizeze. Aviatorul elvețian și pionier al tehnologiilor curate, împreună cu Fundația sa Solar Impulse, a identificat peste 1.500 de soluții profitabile pe care țările din întreaga lume, inclusiv România, le pot folosi pentru a-și alimenta viitorul în condiții de siguranță climatică. Și, în timp ce a pornit într-o călătorie pentru a oferi guvernelor aceste inovații, a făcut o oprire și la București, unde ne-am întâlnit pentru un interviu în exclusivitate.
„Astăzi, datorită evoluției tehnologice, soluțiile de protecție a mediului sunt mai profitabile decât sistemele care distrug mediul. Și asta este o mare schimbare.” – Bertrand Piccard, explorator, lider ecologist și psihiatru.
Născut și crescut într-o familie de exploratori științifici și inventatori de renume mondial, care a bătut recorduri, era în ADN-ul lui Bertrand Piccard să-și construiască o viață fascinantă, combinând aventura, curiozitatea și inovația cu o imensă dragoste pentru natură. Trei generații ale familiei Piccard au împins limitele a ceea ce lumea credea că este imposibil, cucerind stratosfera și cele mai adânci părți ale oceanului.
Deși se temea de înălțime în tinerețe, Bertrand Piccard a mers pe urmele strămoșilor săi, și-a învins temerile și a intrat în istorie zburând de două ori în jurul lumii – fără oprire într-un balon și, mai târziu, într-un avion alimentat cu energie solară. Aceasta din urmă a fost pentru a demonstra că tehnologiile curate nu mai sunt ceva din viitor – ele sunt aici, iar lumea le poate folosi pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă atât de necesare.
Solar Impulse 2 deasupra Piramidelor; credit foto: Solar Impulse/Jean Revillard/Rezo.ch
Plecând în continuare de la acest succes, Piccard și Fundația Solar Impulse au identificat peste 1.500 de soluții pentru o tranziție ecologică profitabilă – un instrument necesar care, pentru o schimbare, reconciliază economia și ecologia.
Acum, Bertrand Piccard a pornit într-o nouă călătorie, călătorind prin Europa pentru a oferi guvernelor și factorilor de decizie un manual de măsuri inovatoare care îi poate ajuta să își actualizeze Planurile naționale privind energia și clima și să utilizeze sursele regenerabile ca motor economic. După vizite la Bruxelles, Madrid și Varșovia, acesta a făcut o oprire și la București, unde s-a întâlnit cu ministrul Energiei, Virgil-Daniel Popescu, și cu secretarul de stat Dan Dragoș Drăgan, pentru a discuta despre soluții de energie curată și despre modalități de a stimula economia, protejând în același timp mediul înconjurător.
Într-un interviu exclusiv cu Romania-insider.com, Bertrand Piccard a împărtășit opiniile sale inspirate despre tranziția către o lume cu emisii reduse de carbon și mai ecologică și a explicat cum schimbarea narațiunii poate face o diferență reală în această căutare pentru a salva planeta. De asemenea, el a vorbit despre punctele forte și barierele României pe drumul său spre modernizare, despre ceea ce se face și ce ar mai putea fi făcut. În plus, a oferit o privire asupra a ceea ce urmează pentru el și a împărtășit un fapt amuzant despre doi dintre membrii inspirați ai familiei sale.
Sunteți într-un turneu european pentru a oferi guvernelor soluțiile dvs. ecologice și profitabile. De ce și cum faceți acest lucru? Vorbiți deseori despre schimbarea discursului, despre importanța de a vorbi pe limba politicienilor pentru ca o schimbare reală să aibă loc.
Aveți perfectă dreptate că trebuie să vorbim limba politicienilor și limba economiei. Pentru că dacă mă întorc din zborurile mele în jurul lumii într-un balon sau într-un avion solar și spun „natura este frumoasă, viața este fragilă, trebuie să o protejăm”, nu este un limbaj pe care economia și politicienii să îl poată înțelege.
Pentru că este adevărat că nu vor nega, vor fi de acord, dar limbajul lor este cel al creării de locuri de muncă, al dezvoltării economice, iar dacă nu reușesc să facă asta, nu vor fi realeși. CEO-ul care ratează profitabilitatea economică pentru compania sa, este concediat.
Chiar trebuie să reconciliem cele două și să arătăm că astăzi, datorită evoluției tehnologice, soluțiile de protejare a mediului sunt mai profitabile decât sistemele care distrug mediul. Și asta este o mare schimbare.
Tot ceea ce spun astăzi nu era posibil acum zece ani, deoarece soluțiile nu existau sau erau prea scumpe. Acum este posibil, dar principalii factori de decizie continuă să gândească ca acum zece ani. Trebuie să le arătăm că acum există o evoluție tehnică, că există soluții noi, că este profitabil, că este bun pentru realegerea lor, că este bun pentru dezvoltarea economică, pentru crearea de locuri de muncă și așa mai departe. Este o schimbare de narațiune.
Care a fost feedback-ul până acum?
Feedback-ul este bun.
Știți, odată vorbeam cu un partid de dreapta, vorbind despre energii regenerabile ieftine, tehnologii curate care dezvoltă economia, iar ei s-au uitat la mine și au spus: „Oh, asta este foarte interesant, pentru că, știți, ne era teamă că veți vorbi despre protejarea mediului. Dar acest limbaj este bun pentru noi, pentru dezvoltarea economică, pentru tehnologii noi, tehnologii care să fie exportate.” Acest lucru arată că aveți nevoie de o narațiune care să reconcilieze ecologia și economia.
Iar mesajul meu principal este că, astăzi, trebuie să modernizăm țările, să le facem mai eficiente din punct de vedere energetic, mai eficiente din punct de vedere al resurselor. Trebuie să creați noi oportunități de afaceri pentru gestionarea deșeurilor, renovarea clădirilor, a sistemelor de încălzire și așa mai departe. Este o oportunitate economică de a moderniza țările, iar decarbonizarea va fi o consecință a acesteia.
Dacă puneți decarbonizarea ca obiectiv principal, oamenii se vor împotrivi, nu vor fi de acord, deoarece cred că este în detrimentul economiei lor. Se vor opune și nimic nu se va mișca. Dar dacă faci din decarbonizare consecința modernizării țării, atunci poți avea mult mai mulți oameni alături de tine.
Cum poate contribui România la acest proces de tranziție către o economie verde? Care sunt cele mai mari puncte forte ale sale?
Cele mai mari puncte forte? Aveți o mulțime de resurse.
Aveți agricultură. Puteți folosi deșeurile din agricultură și din cultivare pentru biogaz. Acesta este un potențial uriaș. Și, la fel, puteți include și industria gazului. Nu vă luptați împotriva industriei gazului, ci folosiți-o pentru a vă produce propriul gaz – biogaz. La nivel local. Este mult mai profitabil.
Ai soare. Aveți mult soare în România. Energia solară este acum mai ieftină decât gazul și petrolul.
Aveți energie eoliană pe Marea Neagră. Aveți energie hidroelectrică. Acestea sunt active importante.
Acum, pe de altă parte, aveți clădiri foarte vechi și nu cea mai modernă flotă de transport. Și aceasta este o provocare, deoarece trebuie să modernizați clădirile, trebuie să puneți pompe de căldură în locul sistemelor de încălzire ineficiente, trebuie să renovați clădirile.
Și, practic, ceea ce am văzut în România, și nu numai în România, este ceea ce eu numesc o explozie a responsabilităților. Fiecare minister, fiecare administrație este responsabilă de ceva. Nu există o responsabilitate centralizată care să coordoneze totul.
Vă voi da un exemplu: Ministerul Energiei este responsabil pentru producția de energie, dar nu pentru eficiența energetică, nu pentru economisirea energiei. Dar dacă nu economisești energie, trebuie să produci mult mai mult. Totul este legat. Nu puteți face o separare între toate responsabilitățile; ele sunt legate, așa că ar trebui să existe mai multă coordonare.
Ar spune că aceasta este o slăbiciune?
Ei bine, da, am putea spune că este o slăbiciune. Sau, să spunem, o posibilitate de îmbunătățire. Dar nu este doar România, multe țări au aceeași problemă.
Sunt decarbonizarea și tranziția energetică amenințări sau oportunități pentru o economie emergentă ca România?
Este o oportunitate doar pentru că modernizați țara.
Dacă produci mai puțin CO2, înseamnă că ești mai eficient în modul în care produci. Eficiența înseamnă că produci mai bine cu mai puțină energie, cu mai puține resurse, cu mai puține deșeuri. Dacă modernizezi țara fiind mai eficient, dezvolți economia și, în același timp, reduci poluarea.
Dacă ești o țară emergentă în care sunt multe de dezvoltat și de construit, poți să le construiești imediat în mod eficient. Dacă te afli într-o țară în care totul este deja construit, trebuie să înlocuiești, să înlocuiești lucrurile poluante cu sisteme noi. Dar într-o economie emergentă, puteți începe de la zero.
România are în derulare mai multe programe guvernamentale care sprijină eforturile oamenilor de a înlocui o mașină veche cu una ecologică sau de a instala panouri solare pe case. Dar sunt acestea suficiente?
Trebuie să faci totul în același timp, iar aceasta este poate cea mai mare provocare. Pentru că nu există o soluție miraculoasă, dar miracolul este că există atât de multe soluții. Dar toate trebuie să fie puse în aplicare simultan.
Acesta este motivul pentru care am realizat un ghid de soluții pentru orașe și un ghid de soluții pentru Planurile naționale privind energia și clima. Doar pentru a arăta toate tehnologiile sau soluțiile disponibile pentru apă, energie, construcții, mobilitate, agricultură, industrie, economie circulară, gestionarea deșeurilor. Toate cele care pot proteja mediul și, în același timp, pot crea oportunități de afaceri.
Și acesta este un instrument foarte bun, dar este adevărat că trebuie să schimbi fiecare lucru mic din lumea noastră. Și aveți oameni care se tem de schimbare, deși este mai bine.
Ce credeți că ar putea funcționa aici, în România?
Este foarte important să se facă o alianță între toate partidele pe tema ecologiei. Așa cum se face în California. Acolo, poți avea un guvernator republican sau democrat – asta nu schimbă cu nimic politicile ecologice sau energetice. Au convenit că acest lucru este în afara conflictului lor politic. Se ceartă pe alte subiecte, dar nu și pe acesta. Asta e inteligent. Așadar, acesta este un lucru de făcut.
De asemenea, chiar cred că trebuie să studiezi fiecare tip de soluție și să vezi cum poate fi implementată în România.
De exemplu, aveți o mare problemă cu defrișările. Dar cred că poți fi mult mai profitabil dacă transformi deșeurile agricole și agricole în biogaz decât dacă distrugi pădurea. Distrugerea pădurii nu este la fel de profitabilă ca producerea de biogaz cu deșeuri agricole.
Arderea copacilor în peleți nu este cea mai bună cale de urmat. În schimb, iei toate deșeurile din agricultură – aveți multă agricultură în România -, le transformi în biogaz, iar apoi reziduul din fermentare devine un îngrășământ fantastic. Și îl aduci înapoi pe câmp, intri în economia circulară. Și asta înseamnă venituri mai mari pentru agricultură și o nouă industrie care se dezvoltă astfel. Acesta este doar un exemplu.
Vorbind despre exploatarea forestieră – exploatarea agresivă și ilegală a pădurilor este o problemă majoră în România, în Carpați. Cum putem face din păduri o resursă naturală profitabilă în afară de exploatarea lemnului în scopuri comerciale?
Puteți exploata o pădure într-un mod durabil. Aceasta înseamnă că plantați copaci și, în schimb, tăiați niște copaci, apoi plantați copaci noi – și acest lucru funcționează. Aveți o exploatare durabilă a pădurilor, dar trebuie să o faceți corect. Dacă o faci fără nicio regulă, este un profit pe termen foarte scurt. Distrugi pădurea și apoi nu mai rămâne nimic.
Dacă ai o pădure primară, este adevărat că nu ar trebui să tai nimic. Este clar că acest lucru nu este acceptabil. Dar în pădurile normale, poți exploata o parte din pădure – să iei niște lemn, să plantezi lemn nou, și poți face acest lucru în mod durabil. Și poți face acest lucru în mod sustenabil pe parcursul a zeci sau secole.
Acum, pentru pădurile primare, cred că cel mai bun venit poate veni din turism. Oamenii sunt dornici să vină și să vadă o pădure virgină. Și ceea ce au văzut în Africa și în unele locuri din America de Sud este că au mai multe venituri prin turism decât prin tăierea lemnului.
Vedeți, ceea ce fac eu este să găsesc soluții profitabile din punct de vedere economic pentru a proteja mediul înconjurător. Dar, uneori, în unele sectoare, nu ai soluții profitabile din punct de vedere financiar. Și dacă vrei să protejezi mediul, trebuie să implementezi reguli, un cadru legal. Dar dacă nu este clar, oamenii vor face ce vor. Așa că trebuie să fie clar.
Este ca și cum ar fi protejarea oceanelor: desigur, aveți oameni care pescuiesc peste tot în mod ilegal, distrugând fundul mării, distrugând unele specii pe cale de dispariție și așa mai departe. Atâta timp cât legea nu este aplicată, oamenii vor continua. Și cred că aceasta este, de asemenea, responsabilitatea guvernelor din fiecare țară – să aplice legi care să protejeze în mod clar viitorul țării.
Poluarea aerului este o altă problemă în România – ce părere aveți despre aceasta?
Este practic același lucru cu schimbările climatice, deoarece de fiecare dată când emiți CO2, emiți și particule toxice, NO x, particule mici, și poluezi aerul, omorând mulți oameni. Opt până la nouă milioane de oameni mor în fiecare an în lume din cauza poluării aerului. Mulți alții suferă de cancer pulmonar, bronșită cronică, astm – un coșmar pentru sănătatea publică.
Și acesta este un alt exemplu în care nu puteți separa responsabilitățile. Pentru că poluarea este în departamentul de mediu, iar oamenii care sunt bolnavi din cauza poluării sunt în departamentul de sănătate publică. Și costă o avere pentru sănătatea publică. Iar dacă mediul nu are fonduri pentru a rezolva problema, aceasta poate fi acoperită de departamentul de sănătate publică. Așadar, acestea sunt genul de lucruri care trebuie să meargă împreună. De aceea, departamentele și ministerele trebuie să lucreze cu adevărat împreună.
De asemenea, avem dificultăți în ceea ce privește închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Cum putem reduce cantitatea de deșeuri trimise la depozitele de deșeuri? Cum putem impune o mai bună gestionare a deșeurilor?
Depozitele de deșeuri sunt un subiect care îmi place foarte mult. Pentru că oamenii nu înțeleg suficient de mult că deșeurile sunt o resursă. Și cum poți să te gândești să pui toată această resursă în depozitele de deșeuri și să o pierzi pur și simplu?
În portofoliul de soluții pe care l-am identificat, există o soluție de a transforma toate deșeurile nereciclate în pietre și pietriș pentru construcții. Să reciclăm tot plasticul în plastic nou. Pentru a recicla telefoanele mobile și electronicele. Toate aceste tipuri de lucruri sunt oportunități de afaceri; este o nouă industrie care se ocupă de deșeuri. Și se obține un profit, un profit mult mai mare decât dacă arunci deșeurile la groapa de gunoi.
În ceea ce privește depozitele de deșeuri existente, puteți recupera metanul emis de depozitul de deșeuri, îl puteți pune în rețeaua de gaz și îl puteți folosi pentru a încălzi clădirile.
Există multe modalități de a nu irosi deșeurile.
România mai are încă ceva de recuperat în ceea ce privește reciclarea – ce am putea face mai mult?
Trebuie să instalați un sistem care să permită reciclarea. Pentru că dacă vrei să reciclezi și faci cinci pubele diferite, iar apoi, când colectează deșeurile, pun toate pubelele în același camion, nu vei putea recicla nimic. Așadar, trebuie să puneți în aplicare o politică de reciclare.
Sau puteți folosi, de asemenea, această soluție pe care am identificat-o și care funcționează bine – toate deșeurile din orașe sunt puse pe benzi electrice, iar apoi inteligența artificială detectează ce este ce și aveți mici jeturi de aer comprimat care împing plasticul într-o parte, aluminiul în altă parte, mâncarea risipită în alt loc, de-a lungul acestei benzi. Iar la capătul benzii, ați sortat toate deșeurile.
Dar este fezabil în acest moment să se implementeze astfel de soluții?
Toate cele pe care le-am etichetat la Fundația Solar Impulse pot fi implementate chiar acum.
Și sunt toate disponibile pentru țările europene? Poate România să folosească aceste soluții?
Absolut. Compania poate să nu fie românească, deci trebuie să aduci pe cineva care să știe cum să o implementeze în România, să aducă tehnologia, dar va fi forță de muncă locală, locuri de muncă locale.
Ceea ce ofer guvernului român este să lucreze cu diferite ministere pentru a selecta cele mai bune soluții pentru țara dumneavoastră.
Marile orașe din România au început să introducă tot mai multe mijloace de transport ecologice în flotele lor de transport public. Unele au anunțat chiar planuri mari de a construi parcuri fotovoltaice pentru a-și acoperi consumul public sau de a utiliza energia geotermală pentru încălzirea locală. Este aceasta calea de urmat?
Asta e bine. Am realizat, de asemenea, un Ghid de soluții pentru orașe care acoperă diferite sectoare. Pentru construcții, de exemplu, acum puteți folosi ciment cu emisii reduse de carbon, puteți folosi deșeuri de demolare 100% reciclate sau puteți folosi capse de oțel în loc de armături pentru beton. Dacă faceți astfel de lucruri, reduceți în mod semnificativ amprenta pe care o aveți asupra construcțiilor.
Acum puteți izola mult mai bine. Poți folosi pompe de căldură în loc de energie fosilă sau radiatoare electrice – este mult mai eficient. Dar, într-adevăr, o factură de energie de până la cinci ori mai mică la sfârșitul lunii.
Puteți folosi sisteme care pot observa dacă cineva se află în cameră și pot tăia lumina sau pot mări sau micșora încălzirea sau aerul condiționat.
Clădirile de astăzi pot fi net-zero. Puneți pompe de căldură, puneți panouri solare, puteți lucra cu adevărat într-un mod decarbonizat. Și este profitabil pentru că reduci factura de energie.
Primul proces climatic din România a început recent, inițiat și susținut de organizații nonprofit. Acestea doresc ca judecătorii să oblige guvernul să ia măsuri reale împotriva schimbărilor climatice și măsuri concrete pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pe fondul valului tot mai mare de acțiuni similare la nivel mondial, ce părere aveți – este acesta un instrument care poate forța o schimbare și o acțiune reală?
Cred că este extrem de bun și pentru guverne. Pentru că, de foarte multe ori, guvernele ar dori să facă mai mult, dar nu știu cum să facă mai mult, se tem că populația și industria se vor împotrivi. Iar dacă există aceste procese, guvernul este obligat să facă ceva mai bine.
Așa că este extrem de util să o faci.
Ce pot face în calitate de persoană fizică? Cum pot contribui?
Trebuie să înțelegeți că individul are o anumită responsabilitate pentru modul în care consumă. Dar aș spune că marea responsabilitate se află în cadrul legal care reglementează modul în care lucrurile sunt produse și aduse pe piață.
Deci, desigur, puteți pune lămpi cu LED, puteți reduce încălzirea la 20 sau 19 grade în loc de 25, puteți consuma local. Economisești apă, economisești energie, ești respectuos față de resurse.
Dar poate că ați dori să faceți mult mai mult. Ați dori să folosiți energie regenerabilă pentru sistemul de iluminat sau de încălzire al casei dumneavoastră. Și dacă guvernul nu investește în acest sens, nu veți avea parte de așa ceva. Sunt o mulțime de lucruri pe care nu le puteți face dacă guvernele nu iau deciziile necesare pentru a le face la scară largă. Iar ceea ce ar trebui să facă populația este să încurajeze guvernele să meargă în această direcție.
Aș spune că aceasta este responsabilitatea populației – să sprijine guvernele care se descurcă bine în ceea ce privește tranziția energetică și ecologică.
Acum, hai să ne concentrăm puțin asupra ta. Cum a fost să crești într-o familie atât de remarcabilă?
Este un stimulent pentru a fi un pionier. Pentru că în copilărie, în educația mea, tot ce am văzut era despre pionierat, inovație, explorare, curiozitate și să nu ascult niciodată de cei care spun că este imposibil.
Când erați tânăr vă era frică de înălțime. Cum ați ajuns de acolo la a zbura de două ori în jurul lumii?
Când eram adolescent, am început să zbor cu deltaplanul ca terapie împotriva fricii mele de înălțime. Și asta mi-a arătat că, dacă te concentrezi pe momentul prezent, pe relația cu tine însuți, pe conștientizarea faptului că trăiești în corpul tău, nu trebuie să-ți fie frică.
Pentru că frica este doar o proiecție în viitor. Așa că dacă trăiești cu adevărat în prezent, nu simți frica, nu ai nevoie de frică, frica pur și simplu nu există.
Acum, revenind la viitor – când ați făcut istorie cu zborul în jurul lumii cu un avion solar. Acolo sus, ați simțit acel zbor ca pe ceva din viitor? Sau cum a fost?
La început am crezut că sunt în viitor, dar nu este deloc așa. Eram doar în prezent, cu ceea ce tehnologiile actuale îmi permit să fac. Și în acel moment, am înțeles că restul lumii era în trecut. Iar restul lumii este complet în trecut – cu sisteme vechi, tehnologii vechi, motoare termice care nu sunt eficiente, case prost izolate, procese industriale vechi, energii murdare, ineficiență peste tot.
Și acesta a fost adevăratul factor declanșator care m-a făcut să realizez că astăzi obiectivul nu este doar protejarea mediului, obiectivul este modernizarea țărilor, modernizarea lumii noastre, modernizarea modului nostru de viață cu toate noile tehnologii.
Pregătesc un zbor în jurul lumii, fără escală, cu un avion pe hidrogen. Pentru că eu cred că avem nevoie de mari nave-amiral pentru protecția mediului.
Dar continui, de asemenea, cu fundația, Fundația Solar Impulse, pentru a ajuta cu adevărat țările europene să ajungă la planuri naționale și energetice mai ambițioase privind clima. Acesta este motivul pentru care mă aflu aici, în România; am fost în Polonia acum câteva săptămâni, am fost în Spania și voi merge și în Italia. Cu aceste soluții, încerc doar să aduc un set de instrumente pentru țări.
Pentru a încheia cu un fapt amuzant – este adevărat că atât bunicul tău, cât și fratele său geamăn au inspirat personaje fictive bine cunoscute?
Da. Căpitanul Picard din Star Trek, Jean-Luc Picard, a fost inspirat de fratele geamăn al bunicului meu, cu o ușoară schimbare în ortografie. Iar profesorul Calculus din TinTin a fost inspirat de bunicul meu – Auguste Piccard.
Sursa – www.romania-insider.com