Reactoarele nucleare modulare la scară mică (SMR) au fost mult timp prezentate ca o soluție potențială pentru industria nucleară în dificultate. Conceptul dă, în sfârșit, semne de viață. Viteza este esențială.
Printre semnalele pozitive, SUA au anunțat o finanțare de 275 de milioane de dolari pentru un nou SMR care va fi construit de NuScale în România. Marea Britanie a lansat un concurs pentru a identifica cel mai bun proiect SMR. GE/Hitachi urmează să construiască prima centrală SMR din lume la Darlington, Canada.
Astfel de evoluții sunt încurajatoare. SMR-urile au potențialul de a contribui la tranziția energetică. Energia nucleară este necesară pentru ca emisiile de gaze cu efect de seră să ajungă la nivelul zero net. Agenția Internațională a Energiei estimează o dublare a capacității de la 413 GW în prezent la 812 GW până în 2050. Asta dacă se pot face față provocărilor legate de construcția unui reactor nuclear de mari dimensiuni, la timp și cu respectarea bugetului. Centrala nucleară Hinkley Point C din Regatul Unit ar trebui să coste 32 de miliarde de lire sterline și a fost amânată până în 2027. Flamanville, din Franța, este în întârziere cu peste un deceniu.
În teorie, ar trebui să fie posibilă construirea de reactoare mari la prețuri reduse dacă proiectarea ar putea fi standardizată. Dar ar putea fi mai ușor să se obțină beneficii de scară prin construirea mai multor reactoare mici, modularizate, în schimb. Componentele ar fi fabricate în fabrici și asamblate la fața locului. Companiile implicate estimează că costul energiei electrice produsă de SMR-uri ar fi de aproximativ 60-75 USD/MWh.
Electricitatea de la Hinkley Point va costa mult peste 100 £/MWh (124 $).
Există și alte avantaje. Reactoarele mici nu au nevoie de atât de mult spațiu, ceea ce înseamnă că pot fi construite pe amplasamentele unor centrale pe cărbune dezafectate.
Problema este că SMR-urile sunt foarte departe. Chiar și companiile care propun o versiune mai mică a tehnologiilor existente trebuie să treacă printr-un proces de aprobare îndelungat.
În Marea Britanie, SMR-ul Rolls-Royce se află de 18 luni într-un proces care certifică siguranța proiectului său generic. Rolls-Royce va trebui apoi să vadă dacă tehnologia sa este selectată ca fiind cea mai bună în natură de către Regatul Unit. Vor urma discuții comerciale. De asemenea, va trebui să își prezinte din nou proiectele pentru aprobare în funcție de fiecare amplasament în parte. În general, obiectivul este ca prima producție de energie electrică să aibă loc până în 2032.
Acest tip de calendar nu oferă SMR-urilor prea mult spațiu de manevră pentru a contribui la obiectivul declarat al Regatului Unit de a produce energie electrică netă zero până în 2035. Acest lucru nu înseamnă că urmărirea acestei tehnologii este inutilă. Înseamnă pur și simplu că guvernele ar trebui să se apuce de treabă.
Sursa – www.ft.com