În plan mondial, costurile lunare variază puternic de la o generaţie la alta, Millennials având abonamente în valoare de 67 dolari, similar cu exponenţii generaţiilor Z (63 dolari) şi X (62 dolari), în timp ce Boomers (53 dolari) şi Matures (37 dolari) se află la capătul opus, se precizează într-un comunicat al companiei de consultanţă, scrie Agerpres.
În contextul financiar, consultanţii atrag atenţia că toleranţa consumatorilor la creşterile de preţuri pare să se apropie de limită, aproape jumătate (48%) dintre participanţii la studiu declarând că şi-ar anula abonamentul la serviciul lor preferat de streaming video dacă preţurile lunare ar creşte cu încă 5 dolari.
În prezent, preţul este în continuare factorul principal în decizia de a achiziţiona un abonament SVOD (streaming video on demand, n.r.) iar 36% dintre cei chestionaţi spun că nu merită preţul conţinutul disponibil pe platformele de streaming video. Versiunile de abonamente cu reclame, care sunt mai ieftine, atrag mai multe gospodării (46% se abonează la cel puţin o astfel de versiune).
Pentru furnizorii de servicii de video streaming, cele mai importante provocări rămân atragerea de clienţi noi, reducerea procentului de clienţi care îşi anulează abonamentul (churn rate) şi îmbunătăţirea gradului de retenţie, subliniază studiul. Printre soluţiile la care apelează aceste companii pentru a micşora proporţia clienţilor care îşi anulează abonamentele, cercetarea menţionează utilizarea veniturilor din publicitate pentru a reduce costurile abonamentelor, dezvoltarea de pachete de servicii (bundle) şi oferirea de tarife reduse pentru contractele încheiate pe o perioadă de un an.
Această rată medie de anulare a abonamentelor a scăzut uşor la 40%, de la 44% anul trecut, deşi rămâne considerabil mai mare printre consumatorii mai tineri – 54% în cazul Millennials şi 52% în cazul Gen Z.
În momentul de faţă, canalele de socializare nu reprezintă doar un concurent tot mai puternic pentru furnizorii de servicii SVOD, ele au şi o influenţă puternică asupra aşteptărilor consumatorilor de la mass-media digitale şi de la formele de divertisment pe care le aleg.
Astfel, aproape 50% dintre participanţii la studiu ar petrece mai mult timp pe platformele de streaming video dacă ar găsi mai uşor conţinut, iar mai mult de jumătate dintre cei cu vârsta sub 41 de ani consideră că platformele de socializare le oferă recomandări mai bune pentru conţinutul pe care să îl vizioneze decât platformele de streaming video, pentru că recomandările făcute de social media sunt bazate pe analiza datelor şi pe algoritmii de folosire.
De asemenea, 47% dintre reprezentanţii Gen Z şi o treime dintre Millennials spun că forma lor preferată de conţinut video este cea generată de utilizatori (user-generated content – UGC), cum ar fi videoclipurile de pe reţelele sociale şi transmisiunile live pe aceste platforme, precum şi conţinutul distribuit de creatori online în care au încredere.
Publicul consumator devine tot mai divers şi caută forme de divertisment care îl reprezintă şi al căror conţinut este incluziv. Aproape 70% dintre participanţii la studiu spun că le place să vizioneze emisiuni TV şi filme care îi ajută să descopere culturi diferite de a lor şi aproape jumătate dintre ei se aşteaptă să vadă în emisiunile TV şi în filme protagonişti la fel de diverşi din punct de vedere fizic şi rasial ca în lumea reală, se precizează în comunicatul Deloitte.
Când vine vorba de jocuri, care sunt descrise ca un alt factor ce influenţează puternic aşteptările consumatorilor, studiul evidenţiază faptul că, deşi această industrie este adesea percepută ca adresându-se mai degrabă bărbaţilor şi băieţilor, în realitate, la fel de multe femei joacă jocuri video (60%) ca şi bărbaţii (62%). Intervalul de timp alocat jocurilor a crescut de la o medie de opt ore la nouă ore pe săptămână.
În precizările sale, „Studiul arată că serviciile de video streaming se resimt din cauza costurilor ridicate, a ratei relativ mari de anulare a abonamentelor şi a concurenţei din partea platformelor de socializare şi a jocurilor. Costurile unei companii care oferă servicii de video streaming pentru a atrage abonaţii sunt ridicate, iar cele de reatragere a clienţilor care au renunţat la abonament pot fi şi mai mari, astfel încât soluţia este să se concentreze pe retenţie. Acest obiectiv ar putea fi atins prin oferirea de mai multă interacţiune şi de experienţe personalizate, prin extinderea prezenţei şi influenţei lor pe platformele de jocuri şi, în special, pe reţelele sociale.
Dezvoltarea aşa-numitei Ťeconomii a creatorilor de conţinut onlineť (creator economy) şi fuziunea divertismentului cu platformele de socializare remodelează industria de profil şi, deşi social media concurează cu companiile de media şi de divertisment pentru atragerea audienţei, ele pot fi văzute şi ca nişte canale prin care acestea se pot promova”, a declarat Andrei Ionescu, Consulting Market Leader, Deloitte România, şi liderul industriei de tehnologie, media şi telecomunicaţii, în comunicatul citat.
Practic, raportul Deloitte Digital Media Trends 2024 a fost realizat în rândul a peste 3.500 de consumatori din SUA, cu vârste de la 14 ani în sus.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă fiscală şi juridică, consultanţă, consultanţă financiară şi managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500 şi către mii de companii din sectorul privat. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de ţări şi teritorii.
În prezent, Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din ţara noastră şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă şi managementul riscului, consultanţă financiară, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 3.400 de profesionişti.
Sursa: www.economica.net
