Indicele ROBOR, referința pentru calculul dobânzilor la creditele de consum și ipotecare cu rată variabilă în lei, a înregistrat o nouă creștere semnificativă pe 7 mai 2025, stabilind un nou maxim al ultimilor trei ani. Banca Națională a României a anunțat valori în creștere pentru toate cele trei repere principale: la 3 luni, 6 luni și 12 luni, pe fondul presiunilor economice și politice care afectează stabilitatea financiară a țării.
ROBOR atinge noi maxime istorice
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat cu 0,39 puncte procentuale, de la 6,41% la 6,47%, marcând cea mai abruptă creștere zilnică din 2022 până în prezent.
„Indicele ROBOR la trei luni a crescut cu 0,39 puncte procentuale, ajungând de la 6,41% la 6,47%.”
În perioada 29 aprilie 2024 – 7 mai 2025, acest indice a variat între un minim de 5,55% (înregistrat pe 11 septembrie 2024) și un maxim de 6,47% pe 7 mai 2025. Media pentru intervalul menționat este de 5,82%.
Indicele ROBOR la 6 luni a crescut la rândul său cu 0,37 puncte procentuale, de la 6,01% la 6,53%, depășind nivelurile obișnuite din ultimele luni. Valorile înregistrate în același interval temporal variază între un minim de 5,59% și un maxim de 6,53%, cu o medie de 5,88%.
Totodată, ROBOR la 12 luni a cunoscut o majorare de 0,35 puncte procentuale, de la 5,62% la 6,68%. Maximul atins pe 7 mai 2025 (6,68%) este cu mult peste media perioadei analizate, care este de 5,93%, iar minimul a fost înregistrat pe 4 octombrie 2024, cu 5,64%.
Cauze economice și avertismente oficiale
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat că valorile ridicate ale indicilor ROBOR sunt o consecință directă a presiunilor existente asupra leului și a contextului economic general marcat de instabilitate și inflație.
„Este o presiune pe cursul valutar. A fost gestionată adecvat azi. Deprecierea e totuși de numai două procente, e o depreciere mică. Am depășit un prag psihologic și emoția e mare, dar Banca Națională face tot ce poate pentru a nu pierde din mână o situație care dacă e pierdută din mână o dată mi-e greu să cred că o mai prindem înapoi.”
Oficialul BNR a adăugat că actuala situație este rezultatul unei crize politice prelungite care se suprapune unei perioade dificile din punct de vedere economic, iar direcția României depinde în mod esențial de deciziile luate la nivel politic.
„Orice decizie economică de schimbare a mersului acestei țări va da peste cap economia țării. Va fi un impact negativ. O criză politică prelungită nu face decât să accentueze o criză economică și așa complicată.”
„O criză politică prelungită creează instabilitate, investitorii se îndepărtează de România, retragerile de fonduri ar putea crește și alte intrări de bani nu vor mai veni. Atunci statul român e dependent fundamental de o finanțare pe termen scurt și lung atât din surse interne, dar și externe. Totul depinde de deciziile politicienilor.”
Posibile efecte ale scenariului politic actual
Suciu a sugerat că evoluțiile recente, inclusiv cele legate de alegerile prezidențiale și posibila alegere a lui George Simion, pot adânci dificultățile financiare ale țării. El a subliniat că România a beneficiat în ultimii ani de intrări semnificative de capital din fonduri europene și investiții străine, iar orice semnal negativ în ceea ce privește direcția economică riscă să afecteze grav acest flux vital.
„E evident că România s-a bazat pe intrări de capital. Au venit din fonduri europene, investiții străine. Dacă cineva decide că n-are nevoie de fonduri europene, că trebuie să facă naționalizări sau alte năzbâtii economice evident că acest flux de bani care ține România în viață se va opri.”
Situația actuală este definită de acumularea simultană a unor crize – una politică și alta economică – care amenință echilibrul fragil al pieței financiare interne. În lipsa unei guvernări stabile și a unui program economic clar, riscurile asociate creșterii dobânzilor și scăderii valorii leului vor continua să se intensifice.
