Modificări specifice în flora intestinală apar cu ani înainte de simptomele Parkinson, la pacienți și chiar la persoanele cu risc genetic ridicat, arată un studiu recent.
Boala Parkinson pare să își facă simțită prezența în intestin cu mult timp înainte de a afecta creierul. Cercetări recente arată că schimbările din comunitatea de bacterii, fungi și virusuri care trăiesc în tractul digestiv, adică microbiomul, ar putea reprezenta un semnal timpuriu de avertizare.
Primele modificări care atrag atenția specialiștilor
Cercetătorii de la University College London au analizat microbiomul intestinal la mai multe grupuri de persoane. Au fost studiați 271 de pacienți cu Parkinson, 43 de persoane sănătoase cu o mutație genetică (GBA1) care crește semnificativ riscul de boală și 150 de persoane sănătoase fără risc crescut.
Rezultatele au arătat că peste un sfert dintre microorganismele care alcătuiesc microbiomul erau diferite între persoanele cu Parkinson și cele sănătoase. Diferențele au fost și mai pronunțate la pacienții aflați în stadii avansate ale bolii.
Un aspect important este că aceleași tipare distinctive au fost observate și la persoanele sănătoase purtătoare ale mutației genetice GBA1, deși acestea nu prezentau simptome de Parkinson la momentul studiului.
Microbiomul lor semăna cu cel al pacienților diagnosticați, ceea ce sugerează că aceste schimbări pot apărea cu mult timp înainte ca boala să devină vizibilă clinic.
Modificările din organism pot apărea cu mult timp înainte ca o boală să devină vizibilă clinic. Cercetătorii încearcă să identifice astfel de semne timpurii pentru afecțiuni neurologice, în speranța că vor permite diagnostic mai precoce și intervenții mai eficiente.
Legături ascunse între gene și intestin
Mutația GBA1 este bine cunoscută în cercetarea privind Parkinson. Persoanele care o poartă au un risc de până la 30 de ori mai mare să dezvolte boala decât restul populației. Studiul aduce o perspectivă nouă asupra acestei legături genetice.
Faptul că aceleași modificări ale microbiomului apar și la purtătorii sănătoși ai mutației GBA1 sugerează că aceste schimbări nu sunt doar o consecință a bolii sau a tratamentului, ci pot face parte din procesul bolii care începe foarte devreme.
Cu alte cuvinte, intestinul ar putea fi unul dintre primele locuri unde Parkinsonul își face simțită prezența, cu ani sau chiar decenii înainte de apariția simptomelor precum tremurul sau rigiditatea. Aceasta deschide noi oportunități pentru diagnosticarea precoce.
Aceste rezultate evidențiază potențialul pe care îl are această direcție de cercetare pentru viitor.
Noi direcții care pot schimba abordarea bolii
Cercetătorii cred că aceste descoperiri pot duce la dezvoltarea unor teste de screening care să identifice persoanele cu risc crescut de Parkinson, folosind analiza microbiomului intestinal.
Mai mult, rezultatele deschid noi direcții pentru prevenție. Dacă microbiomul joacă un rol în dezvoltarea bolii, modificarea lui ar putea fi o strategie utilă. Se ia în calcul intervenția asupra florei intestinale pentru a preveni apariția bolii.
Pași mici care pot aduce schimbări mari
Două abordări principale sunt discutate: modificarea compoziției bacteriene prin dietă și tratamente medicamentoase care să influențeze microbiomul. Ambele variante necesită însă studii suplimentare pentru a demonstra eficacitatea și siguranța lor în prevenirea Parkinsonului.
Participanții la studiu au oferit informații despre alimentație. Datele arată că persoanele cu o dietă mai echilibrată și variată au mai puține șanse să prezinte un microbiom asociat cu risc crescut de Parkinson.
Totuși, autorii studiului subliniază că dieta este doar o parte a întregului tablou. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege rolul altor factori genetici și de mediu în apariția bolii.
Un nou început pentru diagnostic și prevenție
Descoperirea că microbiomul intestinal se modifică specific în fazele timpurii ale Parkinsonului, inclusiv la cei cu risc genetic dar fără simptome, reprezintă un pas important. Acest lucru transformă intestinul într-o fereastră către începuturile bolii, mult înainte ca aceasta să afecteze creierul.
Acest tipar microbiomic devine un biomarker promițător. Diagnosticarea precoce este esențială, mai ales pentru o boală progresivă ca Parkinsonul. Cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât crește șansa de a încetini sau chiar preveni deteriorarea neurologică.
Deși drumul până la aplicarea practică a acestor descoperiri este încă lung, direcția este clară. O mai bună înțelegere a legăturii dintre intestin și creier în Parkinson oferă perspective noi atât pentru diagnostic, cât și pentru prevenție.
Viitoarele cercetări vor trebui să confirme aceste rezultate pe grupuri mai mari și mai diverse. De asemenea, va fi important să se descopere mecanismele exacte prin care microbiomul influențează dezvoltarea bolii. Dacă aceste provocări vor fi depășite, posibilitatea de a identifica riscul cu mult înainte de apariția simptomelor și de a interveni preventiv devine tot mai realistă.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaContul escrow îți poate proteja avansul pentru renovare. De ce lucrarea poate ajunge mai scumpă
News24Bulgaria alocă 15,4% din salariul minim brut pentru un plin de motorină, iar Luxemburg 3,8%
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
GetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UE
BravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”
LylaȘase minute de citit au fost asociate cu o reducere de 68% a stresului, dar efectul nu este garantat
