Actualitate

UE cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz prin care trece o cincime din petrolul mondial

UE cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz prin care trece o cincime din petrolul mondial

Liderii europeni, reuniți la Bruxelles, au cerut redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz și un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructura de alimentare cu apă și energie din Orientul Mijlociu. Într-o mișcare coordonată, Uniunea Europeană a solicitat Iranului să înceteze atacurile asupra vecinilor săi din Golful Persic, subliniind impactul economic devastator al blocadei.

Prețurile la energie, principala îngrijorare

Într-o declarație comună emisă de șefii celor 27 de țări, se arată că „Consiliul European deplânge pierderea de vieţi omeneşti şi monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice”. Dincolo de diplomație, îngrijorarea reală este legată de creșterea prețurilor la energie, o problemă agravată de război, dar și de riscul unei noi crize a refugiaților la scară largă în Orientul Mijlociu.

Premierul belgian a avertizat chiar că, dacă scumpirile devin permanente, Europa ar putea avea probleme serioase. Dar ce înseamnă asta, pe bune, pentru economia europeană deja fragilă? Pe agenda discuțiilor s-a aflat și finanțarea alternativă a Ucrainei, după ce liderii europeni nu au reușit să convingă Ungaria să renunțe la opoziția față de un împrumut masiv destinat Kievului.

Europa refuză implicarea militară

Deși au criticat dur guvernul iranian, liderii europeni au refuzat cererea președintelui Donald Trump de a trimite trupe pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Marea Britanie refuză categoric să fie atrasă în război, iar Franța consideră că luptele ar trebui să se potolească mai întâi.

Cancelarul austriac Christian Stocker a fost și mai direct. „Europa – şi Austria, si – nu se va lăsa şantajată”, a declarat el înaintea summitului, adăugând tranșant că „intervenţia în Strâmtoarea Ormuz nu este oricum o opţiune pentru Austria”.

Poziția este una fermă.

Și șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a confirmat că liderii nu manifestă „niciun interes” pentru extinderea unei forțe navale europene în Marea Roșie sau pentru a se alătura în vreun fel conflictului. nu există apetit pentru o nouă campanie militară.

Măsuri alternative și declarații comune

Numai ca refuzul militar nu înseamnă pasivitate totală. Unele țări din UE explorează modalități „de a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”.

Iar joi, 19 martie, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Marea Britanie și Japonia au emis o declarație comună. În document, acestea își exprimă disponibilitatea de a lua măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice și de a se alătura „eforturilor adecvate” pentru a garanta trecerea sigură a navelor prin strâmtoare.

Paralizarea aproape totală a Strâmtorii Ormuz (o rută maritimă esențială) a dus deja la creșteri semnificative ale prețurilor hidrocarburilor. Prin acest punct tranzitează o cincime din producția mondială de petrol și gaz natural lichefiat, iar impactul economic este resimțit la nivel global.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Iran Kaja Kallas pret petrol Strâmtoarea Ormuz Uniunea Europeană