Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

770 de milioane de euro din PNRR rămân blocate cât timp Legea salarizării nu trece de Parlament și nu este promulgată până la 31 august. Calendarul politic a fost decalat din nou, după ce partidele au cerut amânarea negocierilor decisive de la Palatul Cotroceni.

31 august este termenul-limită invocat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru adoptarea legii fără pierderea fondurilor europene, o tranșă de circa 770 de milioane de euro. Față de termenul inițial al reformei, fixat la sfârșitul anului 2023, întârzierea s-a acumulat deja pe parcursul mai multor amânări succesive.

Și reuniunea politică de la Palatul Cotroceni, la nivel de lideri de partid cu președintele Nicușor Dan, a fost decalată de luni pentru marți.

Solicitarea a venit din partea partidelor, care au cerut timp suplimentar pentru analiza proiectului transmis de Ministerul Muncii și pentru redactarea amendamentelor. Costul direct al acestei amânări este comprimarea ferestrei de adoptare: dacă se ajunge la un acord politic, legea mai are la dispoziție doar trei zile pentru întreg traseul legislativ, prin Senat și Camera Deputaților, astfel încât să ajungă la promulgare înainte de 31 august.

Faptul nou este că nici măcar faza de negociere politică mediată de Administrația Prezidențială nu a rămas în calendarul anunțat inițial.

Riscul bugetar este dublat de disputa asupra veniturilor din sistemul public

UDMR și-a legat susținerea de o condiție cu impact fiscal și politic direct: nicio categorie de angajați să nu iasă cu venituri mai mici din noua grilă. Formațiunea avertizează că varianta actuală poate reduce salariile pentru anumite categorii din educație, sănătate și administrația publică.

În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a legat susținerea politică de efectul concret asupra fluturașului de salariu:

„România are nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care actualul sistem a generat diferențe importante între diverse categorii profesionale plătite de la buget. Susținerea formațiunii sale depinde însă de efectele concrete pe care noua grilă le va avea asupra veniturilor.”

Presiunea nu vine doar din coaliția de negociere. Cinci mari confederații sindicale – Cartel Alfa, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și BNS – cer retragerea proiectului și reluarea reformei de la zero de către un guvern cu puteri depline.

Subiectul a fost relatat și de Adevărul.ro, Antena 3 și Gândul.ro, iar potrivit Stiripesurse, Administrația Prezidențială a preluat explicit rolul de mediator după ce legea a rămas blocată între limitele bugetare și opoziția față de actualele grile salariale.

Companiile și investitorii urmăresc aici disciplina de calendar a statului

Pentru mediul de afaceri, dosarul nu este doar o dispută salarială în sectorul public. El indică dacă statul poate închide la timp un jalon PNRR de care depinde intrarea a 770 de milioane de euro, bani care contează pentru execuția investițiilor și pentru presiunea pe finanțarea bugetară într-o perioadă deja încărcată.

Întârzierea nu mai ține de redactarea tehnică a legii, ci de obținerea unui acord politic minim într-un interval de câteva zile. Asta mută riscul din zona de elaborare în zona de execuție instituțională: proiectul există, însă blocajul rămâne la validarea lui politică și la traversarea accelerată a Parlamentului.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Administratia Prezidentiala Dragoș Pîslaru Kelemen Hunor legea salarizării PNRR