Prețurile la carburanți au depășit pragul psihologic de 10 lei pe litru, iar scumpirile se propagă rapid în întreaga economie, de la transport la alimente. În acest context tensionat, Guvernul analizează măsuri de temperare, însă profesorul de economie Cristian Păun avertizează că soluțiile propuse, precum plafonarea adaosului comercial, nu vor avea efectul scontat și nu vizează cauza reală a crizei.
Avem mai puțin carburant și mai mulți cumpărători
La baza scumpirilor accelerate stă un dezechilibru major între cerere și ofertă, accentuat de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și riscul extinderii acestora. lucrurile stau simplu. „Această criză este generată de mai puțin carburant care ajunge pe piață și de mai mulți care licitează pentru acest carburant mai puțin. Măsurile ar trebui să nu încurce și mai tare oferta”, explică Cristian Păun.
Iar orice intervenție a statului asupra comercianților se poate întoarce împotriva consumatorilor. Păun este tranșant în această privință. „Toate măsurile care îi vizează pe benzinari ni se vor întoarce în față. Guvernele nu produc petrol, iar problema rarității rămâne”, a adăugat el.
O plafonare care nu scade prețul
Cea mai discutată măsură, limitarea adaosului comercial la nivelul mediei din 2025, este considerată complet ineficientă. V-ați întrebat vreodată cât reprezintă, de fapt, adaosul din prețul final? „Adaosul comercial este undeva la 10-15% din prețul final. Ceea ce vom obține prin această plafonare va fi praful de pe tobă. Nu va scădea absolut deloc prețul la pompă”, a fost declarația categorică a profesorului.
Percepția publică este adesea deformată, crede economistul. „Îi considerăm pe benzinari că bagă profituri mari, dar în realitate adaosul este foarte mic din preț”.
Mai mult, măsura ignoră complet realitățile din teren. „Costurile de transport și distribuție au crescut cu 20-25%. Carburantul se transportă tot cu carburant. Nu poți să limitezi adaosul fără să ții cont de aceste costuri”, a subliniat Păun. Numai că situația este și mai complicată de atât. „Este un întreg haos. Nici măcar nu avem încă o medie consolidată a adaosului pe 2025. Situațiile financiare se finalizează abia spre finalul lui aprilie”, a mai spus acesta.
Reducerea accizei, un efect limitat
Nici varianta reducerii accizei nu pare a fi o soluție pe termen lung. Cristian Păun explică de ce impactul ar fi doar unul punctual, care nu rezolvă problema de fond. „Acciza este fixă pe litru. Dacă prețul crește, statul nu mai câștigă suplimentar din această creștere. În schimb, TVA-ul crește odată cu prețul”, a detaliat el.
În acest context, el a sugerat că autoritățile ar putea lua în calcul și alte soluții fiscale, dacă situația o va impune. „Putem discuta inclusiv despre o cotă diferențiată de TVA pentru carburanți, dacă lucrurile se înrăutățesc”.
Lipsa investițiilor ne face vulnerabili
Dincolo de cifrele de la pompă, problema este una mult mai profundă și ține de lipsa unei viziuni strategice. „După 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina, ne-am culcat pe o ureche. Nu am electrificat transportul, nu am investit în infrastructura pentru mașini electrice și nu am dezvoltat transportul public”, a declarat Păun.
Lipsa alternativelor reale pentru cetățeni ne face extrem de expuși în fața unor astfel de crize. „Nu avem trenuri regionale care să lege Bucureștiul de Ilfov, nu investim în piste de biciclete, nu oferim alternative reale oamenilor”. Din acest motiv, România este mult mai expusă decât alte state europene. „O țară ca Spania este mai bine pregătită. Noi nu le oferim românilor soluții în acest context”, a concluzionat el.
Un gest politic, fără efecte economice
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă, semnată de Dumitru Chisăliță, confirmă evaluarea. Potrivit acestuia, ordonanța nu este „o măsură economică reală”, ci mai degrabă „un gest politic ambalat în limbaj tehnic”, menit să calmeze presiunea publică. Pe bune, pare că se bifează o acțiune, fără a urmări un rezultat concret.
Analiza arată că măsura nu poate opri creșterea prețurilor. Chiar și în cel mai optimist scenariu, reducerea estimată ar fi de doar 0,05-0,15 lei pe litru, adică aproximativ 1-2% din prețul final. Asta în condițiile în care majorarea costurilor contribuie cu 22% la scumpiri, accizele cu 3,75%, iar variația adaosului cu doar 2-4%.
„Nu rezolvă problema, ci o administrează mediatic. (…) Guvernul evită deliberat măsurile cu impact real, precum reducerea taxelor sau subvențiile, în favoarea unei intervenții fără costuri politice, dar și fără efecte economice semnificative”, spune Chisăliță.
Un alt punct critic este chiar definiția adaosului comercial, bazată pe costuri contabile. Această formulare vagă deschide ușa interpretărilor și ajustărilor contabile în interiorul companiilor, fără a reduce prețul la pompă. După cum se arată în analiză, „Nu ai o regulă clară, ci un instrument de presiune”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportMonaco și Lens au anunțat echipele de start. Yannick Cahuzac debutează ca antrenor principal
GetPonyVolvo pregătește revenirea unor comenzi fizice, alături de ecranul central
BravonetȘtefan Bănică a răspuns după apelativul „Casanova de România” și a spus cum stătea 10 ore pe zi cu Loredana
LylaCum alegi gelul de curățare după tipul de ten. Ingredientele pe care le recomandă un dermatolog
Revista IoanaTe trezești cu mâinile amorțite? Când e doar poziția de somn și când trebuie să mergi la medic
News24Cât doarme un nou-născut, când apar colicile și cum se folosește suzeta, explică un medic din Sibiu
