Electrocentrale Craiova intra in insolventa cu datorii de 1 miliard lei

Electrocentrale Craiova a intrat oficial în insolvență, marcând un eșec administrativ major care a generat pierderea unei finanțări europene de 162 milioane de euro. Datoriile companiei energetice au crescut exponențial într-un singur an, ajungând la aproape 1 miliard de lei, în timp ce zeci de mii de consumatori au rămas fără agent termic în sezonul rece.

Urmărește Financiarul pe Google News Adaugă Financiarul ca sursă preferată

Colapsul financiar și fondurile europene ratate

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a detaliat marți situația critică a producătorului de energie termică. Într-o postare publică, oficialul guvernamental a expus public „povestea Electrocentrale Craiova – de la oportunitate la dezastru”, explicând mecanismul prin care s-a ajuns la acest blocaj operațional. ”De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova” este titlul sub care vicepremierul a explicat cum s-au ratat investițiile strategice pentru modernizarea infrastructurii.

„În 2023, România avea şansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili”, a subliniat Oana Gheorghiu. Pe baza datelor furnizate de Digi24, aflăm că procedurile de achiziție publică nu au fost gestionate conform graficelor de implementare impuse de Uniunea Europeană.

„Licitaţiile au fost anulate şi niciun constructor nu a vrut să îşi asume proiectul în condiţiile create. România a pierdut finanţarea de 162 milioane Euro”, a precizat reprezentantul Guvernului. Datoriile au explodat de la 250 milioane de lei la aproape 1 miliard de lei în decurs de un an. Pierderea netă a companiei s-a ridicat la 433 milioane de lei în același interval, în timp ce instalațiile de producție, cu o vechime de peste 40 de ani, au continuat să se degradeze accelerat.

Managementul politic și amenzile de mediu

Dincolo de cifrele contabile, problema centrală a companiei derivă din deciziile de guvernanță corporativă. „Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experienţă tehnică directă în energie. Sub managementul politic, compania s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă (decembrie 2025)”, a explicat vicepremierul interimar.

Însă deciziile controversate nu s-au oprit la declanșarea procedurii judiciare de insolvență. Aceeași persoană a fost desemnată ulterior administrator special al entității aflate în incapacitate de plată.

„Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze». În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane lei (aproape 120 milioane euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. : bani europeni pierduţi, oameni rămaşi fără căldură, companii prăbuşite”, a detaliat Oana Gheorghiu.

Cifrele vorbesc de la sine.

„reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, a concluzionat oficialul responsabil cu restructurarea companiilor cu capital de stat.

Disputa politică și impactul asupra bugetelor locale

Falimentul nedeclarat al sistemului de termoficare a generat tensiuni majore între Palatul Victoria și administrația locală. Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, i-a reproșat premierului Ilie Bolojan că a refuzat o alocare bugetară de 350 milioane de lei pentru reparații de urgență la grupurile energetice.

Iar răspunsul șefului Guvernului a vizat direct execuția bugetară deficitară a autorităților din Bănie. Prim-ministrul a explicat că Executivul a alocat deja 168 milioane de euro pentru termoficarea locală, dar lucrările fizice nu au fost implementate.

Ce înseamnă concret această evoluție pentru deciziile dvs. De business la nivel local? Înseamnă riscuri operaționale majore (lipsa agentului termic pentru clădirile de birouri și spațiile comerciale în plină iarnă) generate de lipsa de predictibilitate administrativă.

Tensiunile au escaladat rapid în coaliția de guvernare. Europarlamentarul Claudiu Manda a sugerat că premierul „nu cântă de multe ori din acelaşi playlist” și a avertizat asupra unui moment iminent în care partenerii ar putea „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”.

Numai că reacțiile din tabăra liberală au mutat discuția strict spre eficiența administrativă. Florin Birta, primarul municipiului Oradea, a făcut o comparație directă între cele două administrații: ”Diferenta dintre Oradea şi Craiova în ceea ce priveşte sistemul de termoficare. Aceeaşi muzică, dar rezultate diferite”.

„când administraţia devine spectacol, iar politica se face lăutăreşte, nu e de mirare că la primul ger, se opreşte muzica”, a punctat edilul bihorean.

Ecourile deciziilor administrative în spațiul public

Schimburile de replici au continuat pe multiple paliere publice, reflectând o fractură profundă în comunicarea instituțională. Premierul Bolojan a transmis clar mesajul „Colegii mei știu ce să facă”, în timp ce edilul Craiovei a replicat tăios: „Din nou e ca la Radio Erevan”.

Atacurile au vizat direct competențele manageriale din companiile de stat. Într-o referire la conducerea numită politic la Electrocentrale Craiova, a apărut acuzația că directoarea „Nu a condus în viața ei nici măcar un coteț de curci”, afirmație care a atras reacția imediată a Oanei Gheorghiu: „Nivelul discursului e foarte jos”.

În schimb, discursul politic deviază frecvent spre calcule electorale, primarul Craiovei afirmând public că „Nu cred că primarii PNL vor accepta să intre în opoziție”. În loc de soluții tehnice pentru termoficare, spațiul public este dominat fie de promovarea unor expoziții locale de fluturi despre care oficialii spun că „Sunt spectaculoși”, fie de justificări vagi privind erori grave de procedură, similare cu scuzele dintr-un incident local recent audiat de autorități: „A intrat în tufe și nu știu ce s-a putut întâmpla”.

Rezolvarea crizei de la Electrocentrale Craiova intră acum sub incidența legii falimentului, administratorul judiciar având obligația să publice tabelul preliminar al creanțelor (acumulate pe fondul neachiziționării certificatelor de emisii) până la finalul primului trimestru, pentru a clarifica structura datoriei de aproximativ 1 miliard de lei.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News