Fără banii europeni din PNRR, economia României arăta altfel. Complet altfel. Un studiu al Băncii Naționale demonstrează că fondurile au pompat peste un punct procentual în creșterea PIB-ului între 2022 și 2024. Problema e că am cheltuit sub 20% din bani. Iar ceasul bate.
Economiștii BNR au construit un scenariu alternativ, publicat de Digi24, ca să vadă cum ar fi evoluat țara fără acest program. PNRR a funcționat ca un motor de creștere. Dar ce faci cu un motor care merge în gol? Reformele întârzie. Birocrația sufocă proiectele.
Cum au calculat experții impactul real
Studiul poartă semnături grele. Cristina Anghelescu, Tudor Grosu și David Orțan de la BNR. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Au folosit metoda controlului sintetic și au comparat România cu 11 economii din Europa Centrală și de Est.
Ce au găsit? Fiecare punct procentual din PIB atras din fonduri europene generează o creștere economică suplimentară de 0,5 puncte procentuale în același an. Dar efectul nu se oprește aici, ci continuă să lucreze în economie. Pe termen mediu, impactul cumulat ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, cu vârf la aproximativ trei ani de la cheltuirea banilor. Fondurile europene funcționează ca un multiplicator. Numai când ajung în investiții reale, nu în hârtii și proceduri.
De ce banii nu fac minuni peste tot
Aici vine partea dureroasă.
România stă prost la capitolul instituții. Studiul BNR demonstrează matematic ce înseamnă asta. În țările cu administrație slabă și corupție ridicată, fondurile europene cresc PIB-ul per capita cu doar 0,11 puncte procentuale. Aproape nimic. Acolo unde există control real al corupției? Efectul urcă la 0,64 puncte procentuale. De șase ori mai mult.
Nu volumul banilor contează decisiv. Contează capacitatea statului de a-i transforma rapid în autostrăzi, spitale, școli. În ceva funcțional. O mare parte din investițiile PNRR merg în infrastructură și energie, sectoare cu importuri mari și execuție lentă, așa că o parte din cererea generată de program se scurge în afara economiei.
Cifrele care ar trebui să ne îngrijoreze
La începutul lui noiembrie 2025, situația arăta așa: mai puțin de 40% din fondurile PNRR atrase. Din 518 ținte și jaloane asumate, România îndeplinise doar 27%. Media europeană la absorbție? 56,4%.
Dar asta nu e tot.
Din banii primiți, am cheltuit efectiv sub 20% din întreaga alocare. Restul stă blocat în proceduri, licitații contestate, proiecte întârziate. Inflația ridicată și problemele din lanțurile de aprovizionare au complicat și ele lucrurile. România a fost nevoită să-și revizuiască PNRR de două ori. Alocarea totală a scăzut de la 8,1% la 6,1% din PIB. Am renunțat la împrumuturi pentru că oricum nu reușeam să le folosim.
Șocul care vine după august 2026
Termenul-limită e 30 august 2026. După această dată? Gata. Programul se închide.
Dacă România ar reuși să absoarbă tot ce a mai rămas, circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Ăsta e scenariul optimist. Cel pesimist înseamnă proiecte suspendate sau finanțate din bugetul național, cu efecte directe asupra deficitului.
BNR avertizează asupra unui risc și mai mare: șocul investițional. Dispariția bruscă a unei surse importante de finanțare externă nerambursabilă va lovi și creșterea economică, și balanța de plăți. Ce ar putea atenua impactul? Fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde stăm peste media UE la absorbție. Și noul program european SAFE pentru securitate, prin care am putea accesa împrumuturi de 4,7% din PIB. Diferența majoră: SAFE înseamnă doar împrumuturi, nu granturi. Bani care trebuie returnați și care vor pune presiune pe datoria publică.
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit din fonduri europene clasice aproximativ 100 de miliarde de euro. Am contribuit la bugetul UE cu 35 de miliarde. Intrări nete: 65 de miliarde. Suntem beneficiari net ai proiectului european. Întrebarea e cât de mult vom mai reuși să profităm de asta.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaDario Vitale preia conducerea creativă a Emporio Armani și Giorgio Armani Accessories
Revista IoanaAspiratoarele robot noi produse în afara SUA pot fi afectate de decizia FCC
News24Restricții pe DN7, în Valea Oltului, pentru camioanele de peste 7,5 tone. Se montează plase pe versanți
Dolce SportPeluza lui Atletico a cântat pentru derby-ul cu Real în timpul victoriei cu Osasuna
GetPonyCum ar fi arătat o Dacia coupé cu patru portiere. Proiectul AI pleacă de la Renault Fluence
BravonetLady Amelia Spencer Mallett și Lady Eliza Spencer vin în România între 25 și 27 septembrie 2026
