Estonia este lider european în dezvoltarea de companii unicorn pe cap de locuitor. Antreprenorul Iulian Stanciu, fost CEO eMAG, consideră că explicația acestui succes ține de modul profund în care statul, școala și relația zilnică cu cetățeanul au fost construite digital de la bun început. O infrastructură publică integrată scade costurile de operare și creează un mediu propice pentru companii scalabile.
Spre deosebire de România, unde soluțiile digitale sunt de obicei adăugate cu greutate peste un sistem analogic vechi, Estonia funcționează cu procese digitale chiar din primele momente ale interacțiunii cetățeanului cu statul. Aceeași tehnologie generează rezultate complet diferite atunci când este aplicată peste instituții gândite digital din start, o abordare care transformă radical funcționarea societății.
Un ecosistem în care administrația, educația și comunicarea funcționează digital ca o stare de fapt ajută firmele de tehnologie să crească mult mai accelerat. Într-un sistem fragmentat, antreprenorii își consumă bugetele și energia pe procese birocratice elementare, întârziind dezvoltarea produsului și ratând ferestre importante de oportunitate pe piață.
Iulian Stanciu a studiat direct modelul estonian prin multiple vizite, dorind să înțeleagă detaliat de ce această țară a ajuns numărul unu în Europa la unicorni pe capita. Ceea ce a descoperit acolo ține de o schimbare completă de paradigmă administrativă.
„Acea ţară are o mentalitate digitală by design.”
Potrivit ZF, Stanciu a accentuat că Estonia nu a digitalizat pur și simplu niște proceduri concepute inițial pe hârtie. Acolo, administrația a fost proiectată instituțional în așa fel încât comunicarea dintre stat și cetățean să se desfășoare digital în mod natural, eliminând pașii inutili.
Modelul estonian schimbă costul de creștere al companiilor, nu doar interfața cu statul
Un mediu în care datele și serviciile publice circulă coerent permite firmelor să pornească la drum cu un cost operațional extrem de redus. Populația se obișnuiește cu procesele digitale încă de pe băncile școlii, formând o bază solidă de utilizatori și viitori angajați pregătiți pentru economia viitorului.
Stanciu a descris parcursul complet al cetățeanului estonian, de la naștere până la relația constantă pe care părinții o mențin cu sistemul de învățământ. O asemenea abordare oferă un teren sigur pentru productivitate și automatizare, două direcții esențiale pentru crearea unui mediu favorabil inovației tehnologice.
„Avem nevoie de acea infrastructură digitală pe care încep să se dezvolte companii şi ştiu că toată lumea s-a săturat de exemplul Estonia, dar chiar l-am studiat şi am fost acolo de mai multe ori să înţelegem de ce acea ţară este numărul unu în Europa la unicorni pe capita. Este aşa pentru că toată ţara are o mentalitate digitală by design. De mic, din secunda în care te-ai născut, tu eşti în sistemul digital, totul se întâmplă digital. Acolo, la şcoală te duci digital, părinţii văd digital tot ce se întâmplă la şcoală cu copii.”
Unicornul se naște dintr-un mediu capabil să comprime birocrația și să accelereze execuția ideilor. În timp ce statul baltic avansează constant, România discută încă despre necesitatea fundamentală a unei infrastructuri digitale de bază, iar acest decalaj duce inevitabil la ratarea multor oportunități economice.
Atunci când soluțiile tehnologice doar pansează un aparat public analogic, companiile se lovesc de proceduri neuniforme și de o dependență obositoare de interacțiuni administrative încete. Pentru o companie aflată în plină expansiune, aceste fricțiuni taie exact din viteza necesară pentru a concura eficient cu jucătorii internaționali.
România pierde mai ales timp de execuție, iar timpul ajunge să coste capital
Lipsa unei structuri informatice integrate ține pe loc apariția și creșterea companiilor inovatoare locale. Acest segment economic ar putea altfel să atragă investiții masive, să stimuleze dezvoltarea accelerată și să ridice semnificativ productivitatea internă a întregii piețe.
Prioritatea unei administrații moderne ar fi refacerea fluxurilor dintre instituții, educație și cetățean pe o logică pur digitală, abordând însăși proiectarea instituțională. Prin această strategie, costurile tranzacționale ar scădea considerabil, asigurând antreprenorilor un mediu clar și predictibil.
Așa cum a subliniat antreprenorul, fără o infrastructură digitală stabilă pe care să se poată dezvolta afacerile, ecosistemul local va rămâne blocat sub propriul potențial. Succesul nu depinde doar de liniile de cod, ci de un design instituțional capabil să susțină și să încurajeze performanța, transformând o viziune teoretică într-un mod de viață curent.
Arhitectura instituțională a Estoniei permite întregului aparat economic să lucreze rapid, fluid și fără blocaje inutile. Întârzierea României în a adopta o soluție similară de funcționare limitează drastic numărul companiilor cu creștere exponențială capabile să devină lideri globali.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLazio învinge Juventus cu 3-0 și împarte primul loc cu Interul lui Cristi Chivu
GetPonyViitorul Dacia Jogger păstrează șapte locuri și ar putea primi propulsie electrică
BravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actorului
LylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontate
Revista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți
News24Un cutremur de 4,8 s-a produs în Vrancea și ar fi putut fi simțit inclusiv în București




