Salariile demnitarilor cresc cu mii de lei din 2027. Majorare de până la 25% pentru vârfurile administrației.

Noua grilă de salarizare din sectorul public, proiectată pentru 1 ianuarie 2027, majorează valoarea de referință de la 2.080 de lei la 4.100 de lei și aduce un plus brut de până la 25% pentru vârful aparatului administrativ. Președintele, premierul și parlamentarii vor încasa creșteri nominale cuprinse între 4.800 și 7.800 de lei lunar, într-un moment în care Executivul menține înghețate pensiile și alocațiile.

Implicația directă a acestei decizii asupra stabilității macroeconomice este generarea unei presiuni suplimentare de 8 miliarde de lei pe un buget deja vulnerabil. Până la urmă, mediul privat este cel care va finanța această notă de plată, într-un context în care statul alocă deja anual 167 de miliarde de lei pentru salarizarea bugetarilor, sumă acoperită într-o proporție alarmantă din emisiuni de titluri de stat și împrumuturi externe.

Reforma salarizării a fost prezentată inițial ca o metodă de a corecta inechitățile istorice și de a bifa jaloanele stricte asumate de România prin PNRR. Numai că, în forma actuală, grila reduce coeficienții de la 12 la 8, dar aplică baza de calcul superioară direct pe funcțiile de demnitate publică, ignorând complet companiile de stat autonome unde nivelul de salarizare este deja decuplat de realitatea economică.

Nota de plată pentru vârful administrației

Așa cum relevă calculele publicate recent de Adevarul, aplicarea noii grile aduce beneficii imediate la vârful ierarhiei. Președintele României va înregistra un salt al salariului brut de la 24.960 de lei la 32.800 de lei.

Și președinții celor două camere parlamentare, alături de premier, vor beneficia de o majorare substanțială de 6.830 de lei, atingând un prag brut de 30.750 de lei. Iar miniștrii și secretarii de stat nu sunt omiși, salariile acestora urmând să crească cu 4.810 lei, respectiv 6.320 de lei. Dincolo de cifre, ministrul Dragoș Pîslaru a confirmat direcția generală a legii, menționând eliminarea a 87 de sporuri, printre care cele de antenă sau de praf.

„Salariile de bază și salariile lunare (mediane) sunt proiectate să crească pentru majoritatea funcțiilor (99,6% şi, respectiv, 57,6%), conform repoziționării lor în structura de grade: cu cât e mai mare creşterea în ierarhie, cu atât nivelul salarial creşte. În medie, salariile de bază sunt proiectate să crească cu 22% la nivelul familiilor ocupaționale civile.” – Dragoș Pîslaru, ministru

Dezechilibrele structurale și riscul de finanțare

Dar problema reală nu stă doar în ajustarea coeficienților, ci în baza de finanțare a acestui aparat administrativ. Analiștii financiari atrag atenția că lipsa unei reforme în companiile de stat transformă această lege într-un simplu exercițiu contabil, fără a atinge zonele unde câștigurile depășesc masiv mediile regionale (spre deosebire de standardele de eficiență din sectorul privat european).

„Legea instituie un mecanism de tip fanariot în care demnitarii, privilegiații, sunt avantajați iar plebea trebuie să se bucure că primește un salariu. […] De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi.” – Adrian Negrescu, analist economic

Cifrele vorbesc de la sine.

De unde va suporta economia reală această notă de plată uriașă pe termen mediu? Profesorul Radu Nechita subliniază că volumul total al angajaților publici este disproporționat în raport cu capacitatea de generare a valorii adăugate din zona privată.

„Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat. Situația angajărilor la stat este neomogenă: există agenții care, aparent sunt esențiale, dar care dau ștampile formal, fără răspundere și uneori în schimbul umplerii unor cutii de pantofi.” – Radu Nechita, profesor de economie

Intrarea în vigoare a legii rămâne programată pentru anul 2027, însă sursele de acoperire a deficitului suplimentar lipsesc cu desăvârșire din proiecțiile macroeconomice actuale. Până la primele execuții bugetare care să includă aceste majorări, rămâne neclar dacă Guvernul va opta pentru creșteri de taxe pe capital sau pentru disponibilizări masive menite să echilibreze balanța de plăți.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaDiagnosticele de cancer mamar și uterin au crescut la femeile sub 50 de ani din AngliaRevista IoanaUn cuplu de pensionari are nevoie de 2.000-2.500 de euro lunar pentru un trai confortabil în GreciaNews24Nicușor Dan a semnat legea care permite împușcarea preventivă a 859 de urși în 2026Dolce SportCristian Tauru câștigă titlul absolut la drift încă din clasa a XI-aGetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportive