Creșterea prețurilor la carburanți din ultimele zile nu reflectă încă pe deplin scumpirea petrolului de pe piețele internaționale, iar șoferii ar trebui să se aștepte la noi majorări. Un expert în energie avertizează că motorina mai scumpă, achiziționată recent, nu a ajuns încă în stațiile de alimentare.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat într-un interviu acordat Digi24 că există un decalaj între cotațiile internaționale și prețul final de la pompă. El a subliniat că efectele scumpirilor de pe piața globală se vor resimți în curând. „Nu vedem încă motorina scumpă la pompă. Aceasta ar putea apărea peste câteva săptămâni”, a declarat Chisăliță.
Decalaj între prețul țițeiului și cel de la pompă
Expertul a prezentat o analiză a cifrelor din ultimele două luni pentru a demonstra că scumpirea țițeiului nu s-a transmis integral în prețul carburanților. „Trebuie să ne uităm un pic pe statistică și să vedem că între 31 decembrie și 28 februarie țițeiul Brent a crescut cu 18,5%. În aceeași perioadă motorina în România a crescut cu 8,5%, din care 3,75% a fost creșterea de acciză de la 1 ianuarie 2026. Dacă extragem această acciză, rămâne o creștere de aproximativ 5%”, a explicat Chisăliță.
Diferența este evidentă și arată că prețurile la pompă au rămas în urmă. „Am avut o creștere de aproape 19% la țiței și doar 5% la motorină”, a subliniat expertul. Logistica și transportul contribuie la acest decalaj. „Pe motorină, dacă aducem din zona europeană sau din Turcia, avem nevoie de aproximativ 10 zile să ajungă. Dacă vorbim de zona Golfului Persic, discutăm de două săptămâni sau chiar trei. Deci motorina care astăzi costă 83 de dolari, eu ar trebui să o văd peste 10 zile dacă vine din Turcia sau peste trei săptămâni dacă vine din Golful Persic”, a spus el. Prin urmare, „în aceste două luni au fost achiziționate cantități de motorină și țiței tot mai scumpe”.
Întrebat despre cauzele scumpirilor, Chisăliță a precizat că acestea nu sunt legate doar de tensiunile din Orientul Mijlociu, ci și de evaluarea riscurilor globale de către traderi. „Asta a venit din modul în care traderii au apreciat, de la începutul anului, diferite incidente – Venezuela și alte situații pe plan mondial. Practic, traderii au premiat un risc pe care l-au evaluat la un moment dat”, a precizat el.
Cât de sigure sunt stocurile de carburanți ale României
În privința securității aprovizionării, România stă relativ bine datorită producției interne și capacităților de stocare. „România, fiind și producător și având capacități de stocare importante și trei rafinării, are deja stocate benzină, motorină sau țiței. Avem un stoc comercial de aproximativ două săptămâni până la 30 de zile. Dacă mâine n-ar mai intra nimic în țară, aproximativ o lună de zile s-ar putea alimenta consumul normal doar din stocurile comerciale”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Pe lângă stocurile comerciale, există și rezerve strategice. „Mai există o rezervă de țiței între 30 și 60 de zile care poate să acopere necesarul. Avem și producția noastră internă – aproximativ 2,8 milioane de tone de țiței pe an, ceea ce înseamnă cam 20% din ceea ce consumăm noi ca benzină și motorină”, a adăugat acesta. Într-un scenariu extrem, autonomia țării este de câteva luni. „Avem aceste situații care ne-ar putea duce fără nicio problemă undeva la trei luni de zile dacă totul este blocat, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față. Navele intră și ies. Dacă s-ar bloca tot, am avea 30 de zile stoc comercial și încă trei luni de stocuri strategice”, a afirmat Chisăliță.
Jumătate din prețul benzinei înseamnă taxe
Existența stocurilor nu garantează însă și stabilitatea prețurilor. Problema principală, potrivit expertului, este structura prețului final, dominat de taxe. „Ce este important este să avem marfă. A doua problemă este prețul acestei mărfi. Dacă ne uităm la benzină, aproximativ 50% din preț este acciză și TVA. La benzină chiar 55% din preț reprezintă taxe”, a adăugat el.
Dumitru Chisăliță susține că statul are pârghii pentru a interveni și a reduce presiunea fiscală. „Există o elasticitate prin care statul poate să lucreze: acciza, TVA, eliminarea taxei pe stâlp sau eliminarea taxei pe taxă. Gândiți-vă că noi plătim TVA la acciză – adică o taxă la taxă”, a spus Chisăliță. El a concluzionat că această practică este una neobișnuită la nivel global: „Este o chestiune care, din păcate, nu prea mai există nicăieri în lume”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetCristina Spătar spune că este în continuare cu Vicențiu Mocanu. „A fost vorba de un proces, l-a retras”
LylaDupă o pauză de sport, poți reînvăța mișcările mai repede. Cum revii fără să forțezi de la început
Revista IoanaUleiul de mentă a redus durerea de cap în 15 minute într-un studiu mic. Pentru ce tip de cefalee
News24Prima locomotivă nouă din proiectul pentru 16 unități a intrat în circulație între București și Constanța
Dolce SportUTA a bătut-o pe Sepsi cu 1-0 în prelungiri. Dorobanțu a decis meciul după 28 de șuturi la poartă
GetPonyUn Maserati GranCabrio a ieșit de pe Transfăgărășan și s-a oprit într-o râpă, fără victime




