În 2016, când Fumio Kishida, pe atunci ministru de externe al Japoniei, și-a dus omologii din G7 la Domul bombei atomice din Hiroshima, el credea că „acesta va fi primul pas spre abolirea armelor nucleare”.
Dar, șapte ani mai târziu, când se întoarce în orașul natal al familiei sale pentru a prezida summitul G7 în calitate de prim-ministru, visul său de a avea o lume fără arme nucleare pare mai îndepărtat ca niciodată.
De la invazia Ucrainei de anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a făcut amenințări repetate cu privire la utilizarea armelor nucleare, în timp ce arsenalele în creștere ale Chinei și Coreei de Nord au subliniat necesitatea continuă a umbrelei nucleare americane care ajută la protejarea aliaților săi, inclusiv a Japoniei.
„Simt că drumul spre o lume fără arme nucleare a devenit chiar mai greu decât înainte”, a recunoscut Kishida într-un interviu de grup luna trecută. Dar el a adăugat că este responsabilitatea Japoniei, ca singura țară care a suferit vreodată bombardamente atomice, să „continue să ridice steagul idealurilor noastre” pentru a atinge obiectivul de abolire nucleară.
Summitul G7 din 2016 a fost marcat de o vizită la Domul bombei atomice din Hiroshima
Cu toate acestea, având în vedere că familia lui Kishida își are rădăcinile la Hiroshima, unde, la 6 august 1945, cel puțin 80.000 de oameni au murit când SUA au devenit prima și singura țară care a lansat un atac nuclear, dezarmarea rămâne în centrul carierei sale politice. Prin urmare, se așteaptă ca acest subiect să ocupe un loc important în cadrul reuniunii liderilor celor mai avansate economii ale lumii din acest weekend.
Țările G7 – printre care SUA, Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare – au fost deja criticate după ce o reuniune a miniștrilor de externe de luna trecută nu a reușit să prezinte noi măsuri pentru eliminarea armelor nucleare. Dacă summitul principal poate oferi idei mai concrete va fi urmărit îndeaproape, inclusiv de către cei din orașul gazdă Hiroshima.
„Sperăm că (G7) va putea contura cu fermitate o direcție pentru obiectivul final către o lume fără arme nucleare care să nu se bazeze pe descurajare”, a declarat Kazumi Matsui, primarul orașului Hiroshima.
Monumentul Domul bombei atomice din Hiroshima © Yasuyoshi Chiba/AFP via Getty Images
Dar summitul are loc în condițiile în care membrii G7 sunt divizați în privința unei serii de alte probleme cheie, de la sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, la disputa dintre SUA și China, strategia climatică, coerciția economică, relațiile cu Sudul Global și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.
Iar pentru Kishida, mizele sunt mari – atât acasă, cât și pe plan internațional.
De când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, premierul japonez a avertizat în mod repetat că „mâine ar putea fi Asia de Est”. El a pus capăt curtării de zece ani a Tokyo-ului cu Moscova și a lansat sancțiuni dure, în timp ce a impus o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. În martie, el a făcut o călătorie surpriză la Kiev – ultimul lider G7 care a făcut acest lucru, dar un exemplu foarte rar de lider japonez care vizitează o zonă de război.
Războiul din Ucraina este un subiect important pe agenda summitului © Carlos Barria/Reuters
Analiștii spun că summitul G7 va demonstra acum dacă Kishida a reușit să sublinieze riscul unui potențial conflict în Taiwan și să pună bazele unui răspuns unificat în cazul în care China își va duce la îndeplinire amenințarea de a o lua cu forța.
„Orice încercare unilaterală de a schimba status quo-ul prin forță nu trebuie să fie tolerată nicăieri în lume. În plus, securitatea în Europa și securitatea în Indo-Pacific sunt inseparabile”, a declarat Yoshimasa Hayashi, ministrul de externe al Japoniei, într-un interviu scris pentru Financial Times. „La summitul G7 de la Hiroshima, intenționăm să … să demonstrăm determinarea G7 de a susține ordinea internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept.”
Au apărut îngrijorări cu privire la poziția Europei în această chestiune după ce președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce se afla într-o călătorie în China luna trecută, a avertizat că Europa nu ar trebui să se lase „prinsă în crize care nu sunt ale noastre”.
În urma unei reacții internaționale, Macron a explicat de atunci că susținea status quo-ul în ceea ce privește Taiwanul și că dorea ca Europa să prezinte un front unit împotriva Chinei.
Cu toate acestea, escaladarea disputei dintre SUA și China a făcut ca multe economii – inclusiv Germania și Japonia – să se lupte pentru a elabora o strategie care să le permită să se plaseze pe ambele piețe, chiar și în timp ce cresc îngrijorările legate de ambițiile militare ale Beijingului.
Ca urmare, mulți membri ai G7 sunt reticenți în a numi China la summit în contextul coerciției economice – chiar dacă discută măsuri de securitate economică, cum ar fi consolidarea lanțurilor de aprovizionare pentru a reduce dependența de Beijing.
Dincolo de consecințele internaționale, un rezultat de succes al reuniunii G7 ar fi de natură să crească șansele ca Kishida să convoace alegeri anticipate încă din vară, pentru a-și consolida conducerea. Mandatul său în fruntea Partidului Liberal Democrat aflat la guvernare durează până în septembrie 2024.
În timp ce prim-ministrul s-a străduit să își lase amprenta asupra politicilor economice interne, rata sa de aprobare s-a îmbunătățit în ultimele luni pe fondul succeselor sale în politica externă, inclusiv o apropiere de Coreea de Sud.
În contextul în care lumea este și mai profund divizată în urma crizei energetice și alimentare mondiale declanșate de războiul din Ucraina, abilitățile diplomatice ale lui Kishida vor fi testate. „Sprijinul acordat de China Rusiei în război a determinat o schimbare semnificativă în percepția europeană a amenințărilor și o reevaluare a relațiilor cu Beijingul, dar există încă un oarecare decalaj”, spune Christopher Johnstone, președinte pentru Japonia la think-tank-ul CSIS și fost oficial al Pentagonului. „O măsură cheie a succesului lui Kishida la G7 va fi dacă liderii vor reuși să transmită un mesaj puternic și unitar cu privire la China, inclusiv în legătură cu Taiwanul și coerciția economică.”
Sursa – www.ft.com