Planificarea pensiei pare o decizie pentru finalul carierei. O iluzie. Expertul financiar Adrian Asoltanie mută miza în prezent. El avertizează că amânarea costă. La 50-55 de ani, spațiul de manevră se reduce sever. Atunci „majoritatea opțiunilor au cam dispărut”, iar construcția de capital intră în contratimp.
Strategia propusă de el cere intervenție imediată. Cere disciplină lunară, nu o reacție târzie. Primul prag numeric este modest: 1.000-2.000 de lei cash pentru fondul de urgență. Al doilea este un fond de siguranță. Acesta trebuie să acopere cel puțin trei luni de cheltuieli vitale. Abia după acest strat defensiv intră în scenă Pilonul II, Pilonul III și expunerea graduală pe bursă.
Miza financiară este directă pentru populația activă. Fără acumulare privată, dependența rămâne concentrată în pensia de stat. Contextul e dificil. Dezbaterea despre sustenabilitatea sistemului public este alimentată de presiunea demografică, scăderea natalității și emigrarea forței de muncă. Cu planificare timpurie, aceeași perioadă de activitate poate finanța surse suplimentare de venit la pensionare.
„Când vine vorba de pensie, românii se împart în cel puțin două categorii. Unii pleacă de la premisa că n-o să mai apuce niciodată pensia, că dacă mor mâine n-are rost să investesc astăzi, că statul o să fure toți banii, că bursa e o țeapă, că imobiliarele sunt o adunătură de cărămizi în care n-are rost să bagi banii. Aceștia nu se vor pregăti, din păcate, și se vor trezi prea târziu. De obicei, aproape de 50-55 de ani, când majoritatea opțiunilor au cam dispărut.”
Declarația expertului separă clar două comportamente financiare. Neîncrederea sau fatalismul, pe de o parte. Construcția deliberată de active, pe de altă parte. A doua categorie folosește, potrivit Adevarul, Pilonul III, fonduri mutuale, ETF-uri și imobiliare. Scopul este să creeze venituri complementare la pensie.
Strategia începe cu lichiditatea, nu cu activele riscante
Ordinea pașilor contează. Asoltanie plasează înaintea oricărei investiții două rezerve de cash. Fondul de urgență trebuie să însemne 1.000-2.000 de lei disponibili. Fondul de siguranță trebuie să acopere minimum trei luni de cheltuieli vitale. Utilitatea lor este strict funcțională: protecție la pierderea jobului, probleme medicale majore, defecțiuni majore, divorț sau decesul partenerului.
„Din punctul meu de vedere, construirea prosperității viitoare are câțiva pași. În primul rând, fondul de urgență și fondul de siguranță, care reprezintă o protecție în caz de situații dificile: pierderea jobului, probleme medicale majore, defecțiuni majore, divorț sau decesul partenerului. Fiecare persoană sau familie ar trebui să aibă deoparte măcar 1.000-2.000 de lei cash și un fond de siguranță reprezentând cel puțin trei luni de cheltuieli vitale.”
Aici se vede diferența dintre discurs și aplicație. Capitalul de risc nu rezolvă o nevoie de lichiditate imediată. Rezerva de numerar o face.
Pilonul II se verifică, Pilonul III se alimentează la pragul deductibil
Pasul următor este verificarea contribuțiilor la Pilonul II. Expertul spune că există cazuri în care anumite persoane nici măcar nu contribuie aici. După această verificare, recomandarea este deschiderea unui Pilon III. Acesta este administrat privat și se află în proprietatea persoanei.
Cifra-cheie este 165 de lei pe lună. La acest nivel, contribuția anuală atinge pragul de 400 de euro. Pentru această sumă se aplică deducerea impozitului pe venit. Pilonul III are avantajul imediat al deductibilității.
„Eu recomand oamenilor să-și verifice în primul rând Pilonul II de pensie, pentru că avem inclusiv situații în care anumite persoane nici măcar aici nu contribuie (…). După aceea le mai recomand oamenilor să-și facă totuși Pilonul III de pensie, care este administrat privat și reprezintă proprietatea persoanei respective. Suma recomandată ar fi 165 de lei pe lună, care într-un an reprezintă cei 400 de euro pentru care o persoană nu plătește impozit pe venit.”
Bursa intră în plan doar gradual, imobiliarele rămân o etapă avansată
Expunerea pe piața de capital este un flux lunar. Nu o intrare masivă. Fondurile mutuale și ETF-urile trebuie alimentate treptat, cu sume mici și constante. Așa se reduce riscul și cresc șansele de acumulare pe termen lung.
Ritmul recomandat este lunar. Asta mută investiția în registrul disciplinei recurente. Devine similară unei cheltuieli fixe din buget. Sursa nu precizează procente, randamente, brokeri sau comisioane. Dar fixează clar mecanismul: intrări mici, regulate, nu sume mari plasate dintr-o singură mișcare.
„Pe bursă nu se intră niciodată cu sume mari deodată, ci se intră treptat, cu sume mici, constant, lunar. Așa cum plătești factura de curent, așa ar trebui să-ți faci și investițiile lunare.”
Investițiile imobiliare apar la finalul traseului. Sunt o etapă avansată. Au o dublă funcție: rezolvarea problemei locative și generarea de venituri pasive la pensie. În logica acestui plan, imobiliarele completează portofoliul, nu îl înlocuiesc.
Strategia descrisă de Adrian Asoltanie are o ordine strictă. Mai întâi, constituirea celor două fonduri de rezervă. Apoi, verificarea Pilonului II. Urmează contribuția de 165 de lei pe lună la Pilonul III. Abia după aceea vin investițiile lunare în fonduri mutuale sau ETF-uri. Imobiliarele rămân pentru etapa avansată a portofoliului.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaChiar ai nevoie de mai multe proteine dacă stai mult jos? Peste 350 de studii schimbă răspunsul
News24DRDP Craiova prelungește până la 15 noiembrie 2026 restricțiile pentru camioanele de peste 7,5 tone pe DN7 Valea Oltului
Dolce SportNicolae Negrilă l-a găsit decedat pe Nae Ungureanu, 69 de ani, în dimineața de după eșecul Craiovei
GetPonyInspectorii ITP pot opri o mașină cu defect periculos, chiar de la ieșirea din stație
BravonetPe 14 septembrie, Adelina Pestrițu revine la TV după aproape 10 ani în „Burlacii. Foc în Paradis” de la PRO TV
LylaManichiura semipermanentă rezistă 2-3 săptămâni, nu doar câteva zile




