- Un scenariu macabru de final de an
Revenind la evoluţia din ultima perioadă a monedei unice în raport cu ceea americană, trebuie subliniat că deriva în care se află aceasta va forţa BCE să ia atitudine pentru a readuce încrederea pe pieţele financiare europene. Din acest motiv este evident că simpla răscumpărare a titlurilor de stat va fi cea mai bună soluţie pentru consolidarea creşterii economice şi „înăbuşirea” inflaţiei, dar se pare că este singura măsură viabilă în acest moment.
Asta în condiţiile în care pentru prima oară după 2009 Indicele Preţurilor de Consum (IPC) a trecut în luna decembrie în zona negativă ca urmare directă a prăbuşirii cu peste 30% a preţului petrolului după ultima reuniune din noiembrie 2014 a OPEC.
În acest context, problema este nu dacă programul de relaxare monetară (QE) gândit şi pregătit de BCE va fi lansat, ci data la care se va face acest lucru, deoarece, din start, obligaţiunile de stat elene şi cipriote vor fi excluse din program, iar suma de 500 miliarde euro invocată de BCE pentru acest program este suficientă pentru credibilitatea QE-ului european.
Se poate spune că BCE dansează pe sârmă, pentru că nimeni, în acest moment, nu poate evalua efectele acestui program pe termen lung, deoarece este evident că acesta nu va putea, de exemplu, restaura competitivitatea economiei europene şi nici nu va putea aduce o soluţie durabilă crizei datoriilor suverane.
În plus, tabloul economic european este deprimant, din ce în ce mai multe state europene putând beneficia de scăderea parităţii EUR/USD pentru a compensa competitivitatea preţurilor produselor proprii. Numai că aceasta nu este suficient pentru ca UE să câştige bătălia monetară în care s-a angajat cu Japonia, SUA şi pleiada de state emergente.
Privită din acest unghi, soluţia de supravieţuire a Uniunii este să atace decis problematica productivităţii, să soluţioneze dosarul uniunii fiscale şi să accepte, în ultimă instanţă, transferul bogăţiei ţărilor fondatoare ale Comunităţii Europene către cele de la periferia Uniunii.
În caz contrar, se va vedea foarte repede că impactul macroeconomic al QE este privit mult prea optimist şi că politica monetară nu se poate substitui celei economice. Performanţele economice mediocre ale Uniunii şi riscul ieşirii Greciei din Uniune poate antrena o pierdere şi mai accentuată a investitorilor în moneda unică, iar ceea ce, în ultimele luni, a devenit o afacere profitabilă şi populară – vânzarea EUR/USD – să devină un sport internaţional incontrolabil care să conducă, în final, la capotarea monedei unice.
O depreciere încă notabilă este de aşteptat în următoarele luni şi va sublinia că zona euro nu este pregătită să relanseze o creştere economică stabilă, care să permită crearea de noi locuri de muncă, relansare consumului, îndepărtarea spectrului deflaţiei… şi aşa mai departe. Iată de ce analiştii pariază pentru finalul anului pe cel mai negru scenariu în care se va ajunge, dacă liderii europeni nu se vor mişca suficient de repede, la deznodământul nedorit de nimeni: 1 euro = 1 $.
Dănuţ DUDU
Informaţiile incluse în acest material nu reprezintă recomandări de achiziţie sau vânzare de valori imobiliare sau alte titluri de valoare, ci oferă informaţii şi opinii care să permită oricărui investitor să ia decizii investiţionale independent şi pe propriul risc. Orice strategie, grafic sau informaţie sunt mai curând modele de estimare şi nu garantează reuşita oricărui tip de tranzacţie iniţiată de cititorii acestui material. Datele prezentate sunt obţinute din surse considerate de încredere, dar corectitudinea şi completitudinea acestora nu poate fi garantată.