În ciuda faptului că salariile abia au contribuit la inflație în ultimii ani, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat împotriva unei reduceri prea rapide a ratelor dobânzilor, deoarece salariile ar putea duce din nou la creșterea inflației în cursul acestui an.
În avertizarea sa, „Se așteaptă ca salariile să devină un motor din ce în ce mai dominant al inflației”, a declarat ea în timpul unui dialog de politică monetară cu Parlamentul European, joi (15 februarie), la Bruxelles.
Concret, inflația în UE ar urma să scadă de la o rată abruptă de 6,3% anul trecut la 2,7% în acest an, iar în 2025 să depășească doar cu puțin ținta de bază a băncii de 2,2%.
Astfel, într-o „prognoză economică de iarnă” publicată tot joi, Comisia Europeană a retrogradat previziunile de creștere economică a UE pentru 2024 la 0,8%, de la 1,2% în prognoza de toamnă, în condițiile în care ratele ridicate ale dobânzilor apasă asupra activității economice.
În opinia sa, „Redresarea așteptată în 2024 va fi mai modestă decât se preconiza în urmă cu trei luni”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.
Iar atunci când a prezentat „previziunile de toamnă” anul trecut, Gentiloni indicase deja că ratele dobânzilor au avut un impact „mai puternic” asupra economiei zonei euro „decât se preconiza anterior”.
În parte din cauza înrăutățirii perspectivelor economice, observatorii de rate pariază că BCE va începe să reducă ratele dobânzilor în acest an, posibil încă din aprilie sau cel mai probabil în iunie, de la nivelul record actual de 4%.
Însă, preşedintele BCE Lagarde a refuzat joi să se angajeze la o dată.
În precizările sale, „Nu avem încă suficiente dovezi că ne vom atinge ținta de 2% și că aceasta va rămâne acolo”, a spus ea, adăugând: „Ultimul lucru pe care mi-l doresc este ca noi să luăm o decizie pripită pentru ca apoi să vedem inflația crescând din nou.”
În acest sens, accentul pus pe potențialul risc inflaționist al salariilor este izbitor, în condițiile în care propriile cercetări ale BCE sugerează că inflația din zona euro este determinată în mare măsură de perturbările în aprovizionare în domeniul energiei și al alimentelor și nu prea au legătură cu cererea sau cu salariile.
În viziunea sa, aproximativ „80% din greșelile BCE în ceea ce privește proiecțiile privind inflația au avut legătură cu prețurile energiei”, a declarat joi Lagarde.
Riscul ratelor
Între timp, din punct de vedere economic, menținerea ratelor la un nivel ridicat nu este lipsită de riscuri proprii.
La sfârșitul lunii ianuarie, Oficiul Federal de Statistică din Germania a raportat că economia țării s-a redus cu 0,3% în 2023, în parte din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor care au frânat investițiile.
În plus, din celei mai recente analize a stabilității financiare a BCE, publicată la sfârșitul anului trecut, neplata creditelor și întârzierile la plată ale cumpărătorilor de locuințe sunt în creștere din cauza costurilor mai mari ale creditelor ipotecare, iar unele bănci prezintă „primele semne de stres”.
Totuși, acest lucru va fi compensat între timp, deoarece BCE plătește băncilor dobânzi mai mari pentru depozitele lor decât cele pe care băncile comerciale le plătesc clienților lor.
Anul trecut, acest lucru a dus la un transfer de numerar către băncile comerciale în valoare de 146 de miliarde de euro.
Sursa: euobserver.com