FMI și România: O abordare diferită față de Ungaria

Contextul actual al deficitului bugetar

Economistul Bod Peter Akos, fost guvernator al Băncii Centrale a Ungariei, sugerează că flexibilitatea arătată de Fondul Monetar Internațional (FMI) față de România se datorează nerespectării reglementărilor UE de către Ungaria în ceea ce privește deficitul bugetar.

Deficitul României și măsurile adoptate

Conform publicației ungare Nepszabadsag, FMI a permis României un deficit bugetar de 6,8% din PIB pentru anul curent. Această țintă este considerată prudentă, având în vedere că anterior instituția financiară internațională nu excludea un deficit chiar mai mare, de 9,1%. În contrast, Ungaria se confruntă cu discuții intense privind depășirea limitei stabilite la 3,8%.

Akos subliniază că situația economică a României este diferită; accesarea fondurilor pe piețele financiare este mai costisitoare pentru București din cauza ratingului său credit.

Rationalele FMI pentru deciziile sale

FMI a explicat motivele acestei diferențe printr-o serie de argumente. În primul rând, ținta de deficit pentru România a fost ajustată ca urmare a deteriorării semnificative a perspectivelor economice. De asemenea, măsurile adoptate în România au fost considerate fundamentale – inclusiv creșterea TVA-ului cu cinci puncte procentuale și reducerea salariilor din sectorul public – spre deosebire de lipsa unor astfel de acțiuni în Ungaria.

Un alt factor menționat este nivelul datoriilor: datoria publică a Ungariei se ridică la 80% din PIB comparativ cu doar 30% în cazul României. Acest aspect impune o cerință mai strictă privind menținerea unui deficit scazut.

Colaborarea dintre România și FMI

Se pare că relația dintre autoritățile române și FMI este mai armonioasă decât cea dintre Budapesta și instituția internațională. Premierul Emil Boc afirmase recent că accesarea următoarei tranșe din creditul stand-by convenit cu FMI va fi asigurată până în luna decembrie.

Boc amintește despre aprobarea celei de-a cincea tranșe în valoare totală de 900 milioane euro la sfârșitul lunii iunie; banii au fost deja transferați luna trecută.

Delegația FMI s-a aflat recent la București pentru evaluarea implementării măsurilor economice luate până acum. În contextul crizei economice globale din 2009, inițial s-a stabilit un deficit bugetar țintit la 3,6%, care ulterior a fost revizuit la valori superioare pe parcurs.

În prezent, FMI solicită guvernului român să continue reformele asumate: reducerea pensiilor mari și numărului angajaților publici; elaborarea unui sistem uniform pentru salarizarea acestora; îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale; precum și simplificarea finanțării administrațiilor locale și sistemului sanitar.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Bucuresti Budapesta deficit bugetar economii straine FMI imprumuturi negocieri PIB recesiune reforme TVA Ungaria