Măsurile de creștere a veniturilor fiscale și de încurajare a investițiilor transfrontaliere prin abordarea obstacolelor fiscale și a distorsiunilor de pe piața unică sunt așteptate să fie prioritare pe agenda UE, în urma unei discuții între deputații europeni și deputații naționali privind viitorul pieței unice și al impozitării, marți (13 februarie).
În contextul financiar, în fiecare an, UE pierde venituri de 59,5 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale a celor foarte bogați, în paradisuri fiscale precum Bermuda sau Insulele Cayman, a estimat un studiu realizat de Verzii din Parlamentul European.
Astfel, Irlanda, Luxemburg și Germania sunt statele membre care pierd cele mai multe venituri din aceste practici, iar între 40 și 45% din stocul de investiții străine directe din lume este găzduit în paradisuri fiscale.
În precizările sale, „Deși avem opinii foarte diferite, putem fi de acord că trebuie să combatem evaziunea fiscală și, în acest fel, să creștem veniturile”, a declarat eurodeputatul Paul Tang (Socialiști și Democrați), președintele subcomisiei pentru taxe din Parlament, în cadrul discuției de la Bruxelles dintre parlamentari și eurodeputați.
De fapt, Irlanda și Luxemburgul se numără și ele printre cele cinci țări din UE, alături de Cipru, Malta și Olanda, care au caracteristici de paradisuri fiscale, deși nu se află pe lista de paradisuri fiscale a UE (care va fi actualizată joi, 22 februarie), se arată într-o analiză realizată de Oxfam.
La rândul său, „Trebuie să abordăm problema deciziilor fiscale”, a declarat Dimitrios Papadimoulis, eurodeputat de stânga și vicepreședinte al Parlamentului European. „Olanda, Luxemburg și Irlanda au avut aceste probleme”, a adăugat el. „Acest lucru împiedică investițiile, este o povară pentru întreprinderile mici și mijlocii și subminează viitorul nostru european”.
Mai mult, în condițiile în care UE se confruntă cu provocări atât externe, cât și interne în materie de competitivitate, eurodeputatul olandez Paul Tang a cerut o perspectivă pe termen lung atunci când se discută despre competitivitate și despre cele două procente din PIB de investiții suplimentare necesare pentru a face economiile europene sustenabile până în 2050.
Astfel, „Regulile sunt menite să se asigure că investițiile private țin cont de oameni și de planetă și se reorientează de la activități nesustenabile la activități durabile”, a spus Tang.
În plus, „Acest lucru va face ca Europa să fie mai competitivă”, a spus el, citând nevoia de investiții a UE pentru a face față provocărilor viitoare, cum ar fi îmbătrânirea societății și necesitatea de a cheltui mai mult pentru apărare.
La fel şi ministrul belgian de finanțe, Vincent Van Peteghem, a subliniat, de asemenea, decalajul de TVA, diferența dintre ceea ce un stat ar trebui să colecteze din taxe și ceea ce primește – subliniind că acesta se va număra printre prioritățile președinției belgiene a UE.
„Trebuie să abordăm gaura neagră a TVA-ului”, a convenit Papadimoulis de la Stânga. „Cetățenii plătesc TVA, dar aceasta nu ajunge niciodată la bugetul de stat, așa că avem nevoie de mai multă disciplină”.
A armoniza sau a nu armoniza?
Însă în urma discuțiilor din Parlament, a devenit clar că un acord privind modul în care impozitarea poate juca un rol în viitorul competitivității UE și în consolidarea pieței unice este departe de a fi o realitate.
În acest context, în timp ce unii deputați au fost de acord cu necesitatea unei reforme a UE și a unei mai mari armonizări a normelor fiscale, alții au subliniat importanța de a nu trece cu vederea sarcinile cu care se confruntă întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața unică – iar alții au afirmat că UE nu ar trebui să aibă putere în materie de fiscalitate.
În opinia sa, „Trebuie să facem tot ce putem pentru a reduce povara administrativă a companiilor”, a declarat Mathias Tegnér, membru al comisiei pentru impozitare din cadrul parlamentului suedez.
În acest sens, între 2014 și 2020, au existat 14 directive separate în domeniul fiscal, a spus Tegnér, argumentând că această legislație are nevoie de timp pentru a fi digerată.
În viziunea sa, „Trebuie să evităm suprareglementarea atunci când vine vorba de politicile noastre fiscale și să ne asigurăm că normele sunt proporționale”, a spus el.
Aşadar, la 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare noile norme UE care introduc o rată minimă efectivă de impozitare de 15% pentru companiile multinaționale care își desfășoară activitatea în UE.
Cu toate acestea, UE se află în prezent sub supraveghere la nivel mondial în legătură cu poziția sa privind crearea unei noi autorități ONU în materie de politică fiscală internațională care ar putea stopa evaziunea fiscală, unele state membre, cum ar fi Franța și Germania, opunându-se noului organism fiscal.
Sursa: euobserver.com