Inflația face ravagii în SUA! Semne clare că economia se clatină

Inflația face ravagii în SUA! Semne clare că economia se clatină

Temerile legate de inflație au fost amplificate de rezultatele unui sondaj publicat vineri de Universitatea din Michigan, care a indicat o creștere semnificativă a așteptărilor consumatorilor privind inflația pe termen scurt, ajungând la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani și jumătate. Mai mult, respondenții anticipează că prețurile vor rămâne ridicate și în anii ce urmează.

În opinia economiștilor, politica comercială protecționistă promovată de președintele Donald Trump, concretizată prin mai multe măsuri tarifare încă de la începutul mandatului, este de natură să impulsioneze prețurile bunurilor importate, contribuind astfel la accentuarea inflației în perioada următoare, relatează Reuters.

Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a declarat recent că inflația a început să urce „în parte ca reacție la impunerea tarifelor”, avertizând totodată că este posibil ca avansul în direcția stabilizării prețurilor să se tempereze pe parcursul anului.

Oficialii SUA minimizează efectele

Deși Jerome Powell a încercat să tempereze temerile legate de înrăutățirea așteptărilor privind inflația, analiștii avertizează că presiunile persistente asupra prețurilor ar putea determina banca centrală a Statelor Unite să amâne o posibilă reducere a dobânzilor în luna iunie — o mișcare pe care piețele financiare o considerau până de curând probabilă.

„Datele de astăzi doar alimentează temerile de stagflație”, a declarat James Knightley, economistul șef internațional de la ING. „Ne îndreptăm în direcția greșită și îngrijorarea este că tarifele amenință cu prețuri mai mari, ceea ce înseamnă că inflația va rămâne ridicată.” Acest lucru va constrânge capacitatea Fed de a efectua noi reduceri ale ratei dobânzii.

Potrivit Biroului de Analiză Economică din cadrul Departamentului Comerțului, cheltuielile de consum — care au o pondere majoritară în economia SUA — au înregistrat o creștere de 0,4%, după ce declinul din luna ianuarie a fost revizuit la -0,3%.

Această evoluție pozitivă a fost determinată în principal de un avans de 1,4% în segmentul bunurilor de folosință îndelungată, precum automobilele, piesele de schimb, articolele recreative și mobilierul. Totodată, și consumul de bunuri neperisabile, inclusiv alimente și băuturi, a contribuit la această creștere.

Tot mai mulți consumatori își restrâng cheltuielile discreționare, orientându-se spre prudență în contextul economic actual. Deși cheltuielile pentru servicii au înregistrat un avans modest de 0,2%, veniturile generate de restaurante, hoteluri și moteluri au cunoscut un declin abrupt de 15%.

„Se observă clar o atitudine mai calculată din partea consumatorilor, care încearcă să-și gestioneze mai atent bugetele într-un climat economic instabil și marcat de inflație,” a explicat Scott Anderson, economist-șef al BMO Capital Markets în SUA.

Instituțiile nonprofit au fost și ele afectate, înregistrând o scădere de 15,8% a cheltuielilor, ca urmare a reducerilor de finanțare federală, într-un context în care administrația Trump a lansat o amplă inițiativă de reducere a aparatului guvernamental.

În plus, o nouă taxă vamală de 25% pe autoturismele și vehiculele ușoare importate, anunțată recent de președintele Trump și programată să intre în vigoare săptămâna viitoare, a generat reacții critice din partea economiștilor. Aceștia susțin că amploarea și modul de implementare al acestor tarife frânează creșterea economică.

Totodată, deciziile controversate ale Departamentului de Eficiență Guvernamentală, condus de antreprenorul Elon Musk, privind concedierile masive ale angajaților federali, au stârnit critici și acțiuni în justiție. Multe dintre aceste concedieri au fost contestate în instanță, iar angajații afectați au primit ordin de reangajare.

Ca reacție la acest climat tensionat, bursele americane au înregistrat scăderi, dolarul s-a depreciat față de principalele valute, iar randamentele obligațiunilor Trezoreriei SUA au coborât.

Inflația demarează un adevărat război comercial

Pe fondul așteptărilor că partenerii comerciali ai SUA vor răspunde cu propriile măsuri tarifare, riscurile asociate stagflației — sau chiar unei eventuale recesiuni — s-au accentuat semnificativ.

Anunțurile repetate privind noile tarife au contribuit la extinderea deficitului comercial, întrucât numeroase companii au accelerat importurile pentru a evita costuri suplimentare. Președintele Trump consideră aceste taxe vamale drept o soluție pentru creșterea veniturilor bugetare, menite să compenseze reducerile fiscale promise și să impulsioneze o industrie americană aflată în declin de ani de zile. Un nou pachet de tarife, de natură reciprocă, urmează să fie anunțat în curând.

Cu toate acestea, economiștii avertizează că aceste măsuri sunt de natură inflaționistă, o percepție împărtășită inclusiv de populație.

Datele publicate de Biroul de Analiză Economică (BEA) indică o creștere de 0,3% a indicelui PCE (cheltuieli de consum personal) în luna februarie, identică cu avansul din ianuarie și în linie cu previziunile analiștilor.

Prețul la îmbrăcăminte și încălțăminte a crescut în SUA

S-au înregistrat scumpiri în categoriile de bunuri recreaționale, vehicule și alte produse durabile, precum și în segmentul de îmbrăcăminte și încălțăminte. Serviciile au cunoscut, de asemenea, o majorare semnificativă a prețurilor, influențată în principal de creșterea costurilor legate de locuințe, activități recreative și servicii financiare.

Pe parcursul celor 12 luni încheiate în februarie, indicele PCE a înregistrat o creștere anuală de 2,5%, același ritm observat și în ianuarie.

Dacă excludem componentele considerate instabile, precum alimentele și energia, inflația de bază a crescut cu 0,4% în februarie – cel mai ridicat avans lunar din ianuarie 2024 încoace, după o creștere constantă de 0,3% înregistrată luna precedentă.

Infliația ar urma să crească la 2%

Rezerva Federală utilizează indicele PCE ca reper principal pentru atingerea țintei sale de inflație de 2%. În ședința de săptămâna trecută, instituția a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară, situată între 4,25% și 4,50%.

Ca reacție la introducerea noilor tarife pentru industria auto, analiștii de la J.P. Morgan și-au modificat prognoza privind inflația de bază PCE pentru anul în curs, majorând-o de la 2,8% la 3,1%.

Pe de altă parte, cheltuielile de consum ajustate în funcție de inflație au înregistrat o creștere modestă de 0,1% în februarie, după o scădere semnificativă de 0,6% în ianuarie. Această evoluție indică o posibilă încetinire a ritmului de consum și, implicit, o stagnare a creșterii economice în trimestrul actual.