Trimisul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, care are reputaţia de a spune lucrurilor pe nume, este vârful de lance al criticilor Moscovei la adresa planurilor SUA de a desfăşura componente ale scutului de apărare antirachetă în România, dar cu numai 18 luni în urmă tot el a vorbit favorabil cu privire la un astfel de aranjament, numindu-l “logic”, comentează CNSNews.com.
În vara anului 2008, în condiţiile în care administraţia Bush stabilea acorduri pentru a desfăşura un sistem de apărare antirachetă în Polonia şi Republica Cehă, în scopul protejării împotriva unor eventuale rachete iraniene cu rază lungă de acţiune, liderii ruşi furioşi au ameninţat cu retorsiune, atât politică cât şi militară. În pofida asigurărilor SUA, Kremlinul a insistat că propunerea a fost concepută pentru a slăbi descurajarea strategică a Rusiei.
La 14 august 2008, în ziua în care guvernele SUA şi polonez au convenit un acord preliminar privind găzduirea a 10 rachete de interceptare in Polonia, Rogozin a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti că, dacă ameninţarea pretinsă ar veni cu adevărat din partea Iranului – aşa cum a susţinut Washingtonul – atunci ar fi mai “logic să se desfăşoare elemente de apărare antirachetă americane pe flancurile sudice al NATO – în Turcia, Bulgaria şi România.”
În septembrie 2009, printr-un demers amplu considerat ca fiind o concesie faţă de Moscova, în conformitate cu angajamentul de a “reseta” relaţiile bilaterale tensionate, preşedintele Obama a renunţat la planul privind Polonia şi Cehia, declarând că examinează, în schimb, o opţiune alternativă, destinată să protejeze împotriva rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune.
Moscova a salutat călduros anunţul la momentul respectiv. Acum, în contextul în care au fost date publicităţii elemente ale planului alternativ, Rusia îşi exprimă din nou opoziţia, subliniază CNSNews.com.
Citeste si:
Preşedintele român Traian Băsescu a anunţat că CSAT a aprobat propunerea SUA de a desfăşura rachete antibalistice Standard Missile-3 (SM-3), operaţionale în 2015, drept umbrelă de apărare împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Ministerul de Externe al Rusiei a cerut o explicaţie, iar Rogozin a declarat că SUA îşi împinge planurile de apărare antirachetă mai aproape de frontierele Rusiei.
“Cum putem rămâne calmi atunci când o infrastructură militară străină, o infrastructură militară a SUA, ajunge în zona Mării Negre?”, a declarat oficialul la televiziunea rusă. Misiunea Rusiei la NATO, cu sediul la Bruxelles, nu a răspuns marţi la întrebările despre poziţia lui Rogozin, după cât se pare contradictorie, cu privire la cât de potrivită este România, sau Europa de Sud-Est în general, ca locaţie pentru scutul antirachetă al SUA, relevă CNSNews.com.
Reacţia unor oficialii ruşi la cele mai recente propuneri sugerează că Moscova se opune scutului antirachetă al SUA oriunde ar fi amplasat el într-o regiune pe care a dominat-o în perioada Războiului rece şi pe care încă o mai consideră ca făcând parte din sfera sa de influenţă, mai notează analiza.
O nouă doctrină militară rusă aprobată de preşedintele Dmitri Medvedev, vineri, a declarat că amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa “subminează stabilitatea la nivel global şi încalcă echilibrul actual al forţelor nucleare.”
Drept altă reacţie a Rusiei la planul de amplasare a unor componente ale scutului în România, şeful forţelor armate general Nikolai Makarov a declarat marţi că acest lucru ameninţă Rusia. El a avertizat că noua dispută va avea impact asupra negocierilor cu SUA privind un nou tratat de control al armamentului – un proiect prioritar pentru preşedintele Obama.
Drept răspuns, Departamentul de Stat al SUA s-a făcut marţi ecoul aceleiaşi linii pe care SUA au folosit-o în mod repetat în ultimii ani. “Arhitectura emergentă antirachetă din Europa nu vizează Rusia, ci mai degrabă noile ameninţări din partea Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt Philip Crowley. “Vom continua să discutăm despre modalităţile în care putem coopera cu Rusia privind apărarea antirachetă”, a precizat el.
SUA au încercat să separe problema scutului antirachetă de negocierile privind înlocuirea Tratatului privind Reducerea Armelor Strategice, din 1991. Discuţiile continuă, dar încercarea Rusiei de a corela aceste negocieri cu proiectul scutului antirachetă ridică un alt obstacol. În luna decembrie 2009, premierul rus Vladimir Putin a semnalat dificultăţile care se profilau, atunci când a declarat că planurile SUA de apărare antirachetă întârzie un acord asupra unui nou tratat de reducere a armamentului.
O altă plângere rusă cu privire la anunţul legat de România este că SUA nu a informat Rusia cu privire la planurile sale.
Deşi locaţia exactă pentru noua propunere – cunoscută sub numele de “abordare flexibilă pe etape” – nu a fost făcut publică mai devreme, Missile Defense Agency (MDA) a Pentagonului a fost deschisă privind faptul că Europa de Sud este considerată ca fiind cheia.
“Potrivit abordării adaptive pe etape, noi propunem apărarea Europei în faze, începând cu zona cea mai vulnerabilă la pericolul rachetelor iraniene astăzi: Europa de Sud”, a declarat directorul MDA, general-locotenent Patrick O’Reilly în Comisia pentru Forţele Armate din Senatul SUA, la o săptămână după ce Obama a renunţat la planul original al administraţiei Bush, în septembrie anul trecut.
O’Reilly a afirmat că prima fază ar include rachete maritime SM-3 precum şi un senzor, în sudul Europei, pentru a “oferi protecţie de-a lungul celei mai mari părţi sudice a Europei împotriva unor rachete iraniene cu rază medie de acţiune”. Faza a doua, operaţională din 2015, va implica interceptoare desfăşurate atât la sol cât şi pe mare şi “va extinde protecţia împotriva rachetelor cu rază medie de acţiune lansate din Orientul Mijlociu”, a precizat el.
Crowley le-a declarat ziariştilor, săptămâna trecută, că abordarea adaptivă pe etape va evolua în cele din urmă spre “protejarea întregii Europe.” Potrivit Ministerului român de Externe, România a fost aleasă ca locaţie deoarece “cele mai recente studii au evidenţiat faptul că regiunea Europei de Sud-Est este cea mai vulnerabilă la rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, iar România reprezintă din punct de vedere strategic cea mai bună poziţie pentru a găzdui bazele.”
Rachetele SM-3 pot fi amplasate la sol sau pe mare şi sunt concepute pentru a intercepta o rachetă balistică inamică în timpul zborului, în afara atmosferei terestre. În combinaţie cu sistemul radar de urmărire Aegis, SM-3 are cea mai bună performanţă comparativ cu oricare alt sistem american de apărare anti-rachetă, în testare, aminteşte CNSNews.com.
