Europa se confruntă cu provocări semnificative în prezent, iar acest context subliniază necesitatea unei uniuni mai strânse între statele membre. Criza economică și financiară evidențiază faptul că nicio națiune europeană nu poate face față singură dificultăților economiei globale.
Statele naționale tradiționale din Europa nu mai pot funcționa izolat. Luca Cordero di Montezemolo, președintele Fiat, a subliniat în cotidianul Corriere della Sera că problema principală este lipsa de integrare europeană, nu excesul acesteia. El a făcut aceste observații cu ocazia inaugurării noii „Luiss School of Government” din Italia, o instituție dedicată formării unor noi lideri politici.
Deși există o monedă unică la nivel european, lipsește o politică economică și fiscală comună. Progresele realizate în domeniul integrării monetare au fost suficiente pentru a preveni falimentele naționale, dar insuficiente pentru a stabili o strategie economică unitară care să susțină această integrare monetară. În acest context, discuțiile despre Tratatul de la Lisabona devin esențiale pentru guvernarea Uniunii Europene (UE). Acest tratat marchează fără îndoială o etapă crucială în evoluția instituționalității europene.
Cu toate acestea, rămân multe probleme nerezolvate care afectează funcționalitatea Europei comunitare și întărirea celei interguvernamentale. Toate statele membre trebuie să se implice activ în guvernanța europeană printr-un sistem eficient de conducere pentru a evita marginalizarea lor pe scena internaționala. Pentru unele țări aceasta implicând reforme profunde ale sistemului public și ale statului pentru a-și promova interesele pe plan global.
Luiss School of Government are ca scop sprijinirea reformei statului prin educarea unei noi elite publice capabile să răspundă provocările contemporane într-un mod eficient. Această instituție postuniversitar oferită pregătire internaționalizată viitorilor lideri ai instituțiilor publice și private ce activează la diferite niveluri ale guvernanței europene și internaționale.
Formarea unei noi clase conducătoare trebuie să abordeze provocările actuale fără precedent într-o lume globalizată. Spre deosebire de vechile „Grandes écoles”, este esenţial ca noua elitǎ sǎ depǎşeascǎ limitele statelor naţionale; acești lideri trebuie să fie confortabili atât la Roma cât şi la Bruxelles sau Washington şi să dispunǎ de competenţe variate – atât oficiale cât şi practice.
Această școalǎ va contribui astfel la promovarea unui concept democratic al clasei conducătoare; elita nu ar trebui să fie un grup exclusivist bazat pe moștenire familialã ci rezultatul unui proces meritocratic bazat pe competențe reale. Europa are nevoie urgent de lideri publici și privați care manifestã un „patriotism democratic” autentic; conștienți fiind că siguranța unei societãți libere depinde direct de reguli bine stabilite şi conducerii competente.
Calitatea leadership-ului este ceea ce distinge între civilizație și barbarie; valorile etice sunt esenţiale atunci când evaluăm elita politică actualã – acestea trebuie sã reflecte respectul faţă de instituţii care necesită modernizare continuu adaptabilitate cerinţelor contemporane.
Reforma statului si institutiilor reprezintã soluţia structural ȋmpotriva corupţiei endemice.
Atâta timp cât acţiunile administrative nu devin mai eficiente sau transparente iar interacţiunea dintre societatea civilӑ si autoritӑtile publice rămâne confuzӑ si complexӑ cetățeanul va continua sa se simtā neputincios in fata corupției persistente.
Corupția nu poate fi atribuitȃ exclusiv politicii însă aceasta poartã responsabilitatea clar definitȃ: aceea de a implementa reformele necesare bunei funcţionări a aparatului administrativ.
În absenţa unui stat eficient apare inevitabil tendinţa individului spre auto-susținere prin metode discutabile inclusiv micile acte corupte.
Uneori politica pare sȃ profite din acest vid lãsând loc mediatori neeficienţi între cetățeni fără soluţii viabile.
Responsabilitatea politică constӑ ȋn implementarea reformelor menite sǽ conferǽ sens bunei funcţionări administrative precum reconstrucţia legaturilor sociale unde necinstea devine excepţie.
Lupta împotriva corupţiei reprezintǽ un efort monumental ce va necesita angajamente serioase pe termen lung concluzioneazӫ preşedintele Fiat.