Cercetările arată că cinismul nu ne protejează, ci ne afectează sănătatea mentală și socială.
Deși mulți dintre noi considerăm cinismul o reacție justificată la evenimentele mondiale, cercetările arată că acesta ne poate afecta viața de zi cu zi mai mult decât ne dăm seama. Jamil Zaki, profesor de psihologie la Universitatea Stanford, atrage atenția asupra efectelor negative ale cinismului în noua sa carte, Hope for Cynics. El susține că acest mod de a gândi, chiar dacă pare o strategie de protecție, ne poate dăuna sănătății emoționale și relațiilor sociale.
Declinul încrederii în societate și creșterea cinismului
În ultimele decenii, încrederea în instituții și în ceilalți a scăzut drastic. Studiile arată că doar 32% dintre americani credeau în 2018 că „majoritatea oamenilor sunt de încredere”, comparativ cu aproape 50% în 1972. Această tendință globală, observată în 24 dintre cele 28 de țări studiate în 2022, reflectă o creștere a cinismului, alimentată de instabilitatea globală și de amenințările economice și sociale.
Zaki explică însă că acest pesimism nu este inofensiv. Cinismul ne împiedică să luăm măsuri împotriva corupției și injustiției, consolidând astfel exact problemele pe care le anticipăm. În plus, ne afectează și personal: studiile sugerează că cinicii au un nivel mai mare de depresie, consumă mai mult alcool, câștigă mai puțin și chiar trăiesc mai puțin decât cei mai optimiști.
Cinismul nu este mai inteligent sau realist
O concepție greșită frecventă este că cinicii ar avea o perspectivă mai realistă asupra lumii. Totuși, Zaki demonstrează că acest lucru nu este susținut de dovezi. Cinicii tind să aibă performanțe mai slabe la testele cognitive și sunt mai puțin capabili să identifice persoanele nesincere sau mincinoase decât cei care sunt mai optimiști.
„Cei care nu au încredere în nimeni nu pierd niciodată, dar nici nu câștigă,” afirmă Zaki în cartea sa.
Cinismul și distorsiunile percepției sociale
Cercetările lui Zaki au arătat că percepțiile noastre despre societate sunt adesea distorsionate. Un studiu realizat la Universitatea Stanford a arătat că studenții își descriau colegii ca fiind mult mai ostili și mai critici decât erau în realitate. Acest fenomen este valabil și în alte domenii, precum sistemele școlare, guvernamentale și corporative. Zaki concluzionează că avem o imagine greșită despre umanitate, percepându-i pe cei din jurul nostru ca fiind mai insensibili și mai reci decât sunt de fapt.
Polarizarea falsă și neînțelegerile între grupuri
Zaki atrage atenția și asupra fenomenului de polarizare falsă. În ciuda percepției comune că grupurile politice sau sociale sunt profund divizate, cercetările arată că există multe puncte de consens între ele. De exemplu, un sondaj realizat în 2021 a identificat aproape 150 de subiecte asupra cărora democrații și republicanii din SUA erau de acord, inclusiv sprijinirea stimulentelor fiscale pentru energia curată.
Efectele dăunătoare ale cinismului asupra angajamentului civic
Deși cinismul poate părea o reacție rațională la corupția și incompetența politicienilor, Zaki avertizează că acesta poate duce la complacență. Prin renunțarea la încrederea în alții, ne disociem de la eforturile de schimbare. „Autocrații adoră o populație cinică”, spune Zaki, deoarece oamenii care nu au încredere unii în alții sunt mai ușor de controlat.
Speranța – antidotul cinismului
Zaki nu promovează optimismul naiv ca soluție, ci speranța – ideea că viitorul poate fi mai bun dacă acționăm pentru a-l modela. Speranța, spune el, necesită efort și responsabilitate, fiind mult mai dificilă decât cinismul, care ne scutește de implicare.
Pentru a combate cinismul în viața sa, Zaki a început să fie mai conștient de gândurile negative și să își asume riscuri sociale, cum ar fi interacțiunea cu străini sau solicitarea de ajutor. El practică, de asemenea, „bârfa pozitivă”, răspândind în cercul său povești despre generozitate și bunătate.
Zaki subliniază că, atunci când renunțăm la speranță și la încredere în ceilalți, nu facem decât să contribuim la agravarea problemelor pe care le anticipăm. Speranța, chiar dacă dificilă, ne oferă șansa de a ne schimba realitatea și de a transforma ciclurile negative în unele pozitive.