În data de 6 -o2-2024, deputații europeni au ridicat oficial imunitatea diplomatică a eurodeputatei socialiste grecești Eva Kaili, deschizând astfel calea pentru ca aceasta să se confrunte cu acuzații penale legate de scandalul de corupție Qatargate.
Din informaţiile raportului parlamentului care prezintă argumentele pentru ridicarea imunității lui Kaili de la urmărirea penală, reiese că Kaili este acuzată de Parchetul European că „a cheltuit în mod fraudulos între 120.000 și 150.000 de euro din bani publici”. Dacă va fi găsită vinovată, aceasta ar putea fi condamnată la o pedeapsă între cinci și 15 ani de închisoare.
În plus, Kaili este acuzată, de asemenea, că a folosit în mod fraudulos patru dintre asistenții săi parlamentari pentru a depune cereri false de cheltuieli și de misiune și că a făcut ca salariile și cheltuielile unui asistent să îi fie transferate.
Deși ridicarea imunității este o chestiune procedurală condusă de comisia pentru afaceri juridice a parlamentului și a fost aprobată în unanimitate prin ridicarea mâinilor în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, aceasta marchează o etapă importantă în ceea ce mulți observatori consideră un proces frustrant de lent.
Concret, Kaili nu a fost prezentă la vot. Însă colegul ei, Marc Tarabella, un eurodeputat belgian care a fost, de asemenea, arestat în legătură cu scandalul, a fost filmat votând în favoarea ridicării imunității sale.
În contextul politic, a trecut ceva mai mult de un an de când poliția belgiană a arestat o mână de eurodeputați, inclusiv pe Kaili, și a confiscat 1,5 milioane de euro în numerar, mare parte din ei în valize transportate de tatăl lui Kaili. Cu toate acestea, în ciuda faptului că mai mulți dintre suspecți au făcut mărturisiri, niciunul dintre politicienii sau oficialii implicați în scandal nu a avut parte de o zi în instanță.
În plus, această anchetă s-a axat pe acuzațiile potrivit cărora Qatar și Maroc au cumpărat o mână de europarlamentari și funcționari pentru a avea influență în Parlamentul European și pentru a-și promova interesele, printre care și încercarea de a atenua criticile aduse Qatarului în ceea ce privește situația drepturilor de muncă în perspectiva Cupei Mondiale din 2022 și a situației drepturilor omului din Maroc.
De altfel, fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri și fostul său asistent parlamentar, Francesco Giorgi – care este, de asemenea, partenerul lui Kaili – au mărturisit că au fost implicați în această schemă.
Deşi, recunoașterea de către Panzeri, în ianuarie anul trecut, a faptului că a pus la cale afacerile „bani pentru influență” cu Maroc, Qatar și Mauritania a fost parte a unei înțelegeri pentru o sentință redusă. Însă, avocații lui Giorgi spun acum că mărturisirea sa a fost făcută sub constrângere.
Cu toate că au fost formulate acuzații de corupție împotriva lui Panzeri, Kaili, Andrea Cozzolino (actualul angajator al lui Giorgi) și Tarabella, procurorul federal șef belgian a promis în luna iunie anul trecut că dosarul va fi finalizat până la sfârșitul anului.
În prezent, toți, cu excepția lui Panzeri, au negat orice abatere. Iar Kaili și Tarabella au fost eliberate din arest cu etichete electronice în urmă cu câteva luni. Niciunul dintre europarlamentari nu și-a dat demisia.
Ancheta a fost marcată de controverse. Michel Claise, judecătorul de instrucție care a condus inițial ancheta, s-a recuzat la jumătatea anului 2023, după ce a fost acuzat de conflict de interese de către echipa juridică a lui Tarabella.
Însă, luna trecută, Tribunalul UE, care soluționează litigiile privind deciziile în care sunt implicate instituțiile UE, a respins „ca inadmisibil în întregime” un recurs introdus de avocații lui Kaili, care susțineau că interceptările și supravegherea utilizate de serviciile de informații belgiene au reprezentat o încălcare a imunității sale parlamentare.
Între timp, parlamentul și-a rescris propriul regulament de procedură internă pentru a restricționa accesul grupurilor de interese și de lobby, în special a celor legate de țări din afara UE. Cu toate acestea, planurile pentru un nou organism de etică al UE par să se fi prăbușit după ce Comisia Europeană a propus ca noul birou să aibă un buget minuscul și un personal de patru persoane.
Sursa: euobserver.com