Donald Trump anunță un acord de dezarmare a Hamas. Un obstacol major rămâne

Anunțul făcut de Donald Trump, președintele SUA, nu schimbă încă profilul de risc al regiunii, deoarece părțile care trebuie să execute planul, Hamas și Israelul, contestă existența unei înțelegeri finale pentru Gaza. Pentru piețe, diferența dintre un anunț politic și un acord aplicabil rămâne decisivă: stabilitatea care ar putea tempera presiunea pe energie și pe lanțurile de aprovizionare depinde de dezarmare, retragere și de un aranjament de securitate care, în acest moment, este încă disputat.

Planul de dezarmare: între intenție și execuție

Spre deosebire de armistițiul intermediat de SUA în octombrie anul trecut, la Sharm el Sheikh, în Egipt, care urmărea oprirea ofensivei israeliene de doi ani, noul plan intră direct în faza cu cel mai mare risc de execuție: dezarmarea Hamas și reconstrucția politică a Fâșiei Gaza. Procesul de dezarmare și eliminare a infrastructurii militare, inclusiv tuneluri și depozite, ar urma să dureze între 200 și 350 de zile, iar prima etapă prevede predarea armelor de către poliția din Gaza în următoarele două săptămâni. Această primă fază nu acoperă însă armamentul greu și nici majoritatea militanților Hamas, ceea ce reduce imediat valoarea operațională a anunțului.

Miza financiară este directă. Dacă planul ar fi implementat, conflictul care a afectat stabilitatea regională ar intra într-o fază de predictibilitate mai ridicată, cu efect asupra prețului energiei și asupra siguranței lanțurilor de aprovizionare. Dacă eșuează, rămân în picioare exact costurile pe care investitorii încearcă să le evite: instabilitate prelungită, risc geopolitic și o reconstrucție fără arhitectură executabilă.

Trump a prezentat acordul drept o etapă în planul său de pace în 20 de puncte, mediat de Egipt, Qatar și Turcia. Potrivit Euronews, proiectul prevede instalarea unui nou guvern tehnocrat palestinian, condus de fostul premier britanic Tony Blair, care să administreze Fâșia Gaza și să coordoneze reconstrucția împreună cu un organism denumit „Consiliul pentru Pace”. După finalizarea dezarmării, forțele israeliene s-ar retrage, iar securitatea ar urma să fie preluată de o „Forță Internațională de Stabilizare”, în colaborare cu poliția palestiniană.

Condițiile contradictorii ale părților

Problema este că exact condițiile de intrare în acest mecanism sunt contradictorii. Ghazi Hamad, membru al echipei de negociere a Hamas, a respins premisa de bază a planului.

„[Organizația] nu va face niciun pas privind dezarmarea înainte ca armata israeliană să se retragă din Fâșia Gaza.”

Din partea israeliană, un oficial a declarat că proiectul a fost respins deoarece nu îndeplinește condiția demilitarizării totale a enclavei înaintea oricărui proces politic. Aici se vede blocajul real al negocierii: Hamas condiționează dezarmarea de retragere, iar Israelul condiționează orice pas politic de dezarmare completă.

Acest conflict de secvențiere este amplificat de poziția premierului Benjamin Netanyahu, care a afirmat că Israelul intenționează să mențină controlul asupra a aproximativ 70% din teritoriul Fâșiei Gaza. O astfel de țintă intră în tensiune directă cu scenariul unei retrageri integrale după dezarmare și lasă deschisă întrebarea centrală pentru orice evaluare de risc: cine controlează efectiv terenul în perioada de tranziție.

Trump a încercat să plaseze accentul pe arhitectura politică și de securitate a fazei post-conflict, declarând:

„Acest acord este un pas critic pentru ca Gaza să fie în cele din urmă guvernată de un nou guvern palestinian, care va lucra îndeaproape cu Consiliul pentru Pace pentru a ajuta poporul palestinian. În același timp, Israelul va beneficia de securitatea pe care o merită, Gaza nemaifiind folosită ca bază pentru atacuri teroriste.”

Pentru un decident, citatul indică direcția politică a Washingtonului, dar nu rezolvă problema de execuție. Planul nu clarifică mecanismele concrete de verificare a dezarmării, sursa de finanțare pentru reconstrucție și nici contribuțiile la viitoarea „Forță Internațională de Stabilizare”. Fără aceste elemente, anunțul rămâne în zona de intenție diplomatică, nu de cadru implementabil.

Contextul explică de ce reacția piețelor la astfel de declarații trebuie filtrată atent. Anunțul vine la nouă luni după armistițiul semnat în octombrie anul trecut, la Sharm el Sheikh, în Egipt, iar negocierile pentru faza a doua, dezarmare și reconstrucție, stagnaseră. La începutul acestei luni, Hamas și-a dizolvat guvernul din enclavă, pregătind transferul puterii către un comitet tehnic susținut de ONU, ca parte a acordului de încetare a focului. Cu alte cuvinte, există mișcare instituțională, dar nu și convergență între condițiile militare și politice ale principalelor părți.

Semnalul util pentru evaluarea riscului

În termen scurt, indicatorul relevant nu este declarația politică, ci ordinea în care se execută primele două obligații: predarea armelor de către poliția din Gaza în următoarele două săptămâni și orice mișcare verificabilă privind retragerea israeliană. Dacă una dintre aceste piese rămâne blocată, intervalul de 200-350 de zile devine mai degrabă un calendar teoretic decât unul de implementare.

Al doilea reper este diferența dintre administrație și control militar. Un guvern tehnocrat palestinian condus de Tony Blair poate oferi o formă de administrare, dar fără claritate asupra securității și asupra teritoriului efectiv controlat, reconstrucția rămâne expusă riscului politic. Iar afirmația lui Netanyahu privind menținerea controlului asupra a 70% din Gaza arată că obiectivul strategic al Israelului nu este aliniat, în acest moment, cu ideea unei retrageri nete după dezarmare.

În teren, conflictul continuă. Joi, lovituri aeriene israeliene au ucis cel puțin șase palestinieni, inclusiv doi copii.

Conform surselor medicale din Gaza, războiul început după incursiunea Hamas din 7 octombrie 2023 a cauzat moartea a cel puțin 73.000 de palestinieni.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyȘoferul a lovit patru mașini în Sibiu, iar una a fost proiectată într-o țeavă de gaze, etilotestul a indicat 0,95 mg/lBravonetCéline Dion a revenit sâmbătă pe scenă la Nanterre și a interpretat 27 de melodiiLylaCum ar putea organismul să oprească mai repede inflamația. Ce au descoperit cercetătorii de la UCLRevista IoanaMaxilarul încordat dimineața poate fi legat de bruxismul nocturn sau de o problemă a articulațieiNews24IAB Europe a scos AdNow din sistemul centralizat de reclame din UE, dar Snoop spune că distribuția continuă prin servereDolce SportAmir Rrahmani se retrage din naționala Kosovo până pleacă actuala conducere a federației