Noua lege a salarizării ar putea crește cheltuielile statului cu 8 miliarde de lei anual

Noua lege a salarizării ar duce impactul bugetar anual la 174 de miliarde de lei, de la 166 de miliarde de lei în prezent, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de minimum 8 miliarde de lei pe an, echivalentul a 1,6 miliarde de euro.

Față de nivelul prognozat acum, majorarea este de aproximativ 4,8%. Miza fiscală nu se oprește însă la această diferență: modificarea valorii de referință de la 4.325 RON, stabilită de Florin Manole, la 4.100 RON, decisă ulterior de Dragoș Pâslaru, ar urma să reducă veniturile pentru peste 60% dintre bugetarii cu salarii mici.

Pentru mediul de afaceri, ecuația este una de cost rigid suplimentar într-un buget deja tensionat. O cheltuială anuală în plus de 8 miliarde de lei intră direct în anvelopa salarială a statului și apasă pe deficit, în timp ce blocajul politic pe adoptarea legii menține sub risc fonduri europene din PNRR. În joc sunt 770 de milioane de euro care ar putea fi pierdute în caz de neîndeplinire a reformei, în timp ce suma asociată efectiv reformei salarizării a fost negociată la 50 de milioane de euro.

Contextul politic și fiscal al reformei salarizării

Contextul politic și bugetar trebuie separat de măsura care ar intra efectiv în lege. Reforma salarizării este un jalon din PNRR, blocat de ani și mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Comisia Europeană a aprobat renegocierea PNRR, dar plata banilor rămâne condiționată de implementarea reformelor asumate.

Lia Olguța Vasilescu (primarul Craiovei și fost ministru al Muncii) susține că proiectul, în forma criticată de ea, mărește costul fără să rezolve dezechilibrele din sistem.

„Dacă facem legea în actuala formă, proastă, impactul va fi de 174 miliarde, deci statul român va pune în plus, anual, minim 8 miliarde de lei, adică 1,6 miliarde de euro!!! Anual, în plus, 1,6 miliarde de euro. Adică înnebuneşti tot sistemul bugetar, ai majoritatea sindicatelor în stradă, ai convulsii sociale, iar «reforma» ta e că creşti cheltuielile cu salarizarea şi, implicit, deficitul cu care sunt în gură, de dimineaţă până seara, toţi «reformiştii».”

Potrivit digi24.ro, aceeași critică vizează și raportul cost-beneficiu din PNRR. În negocierile pentru reforma salarizării, Cristian Ghinea ar fi acceptat o formulă prin care România primește 50 de milioane de euro dacă îndeplinește jalonul, dar riscă să piardă 770 de milioane de euro dacă nu o face.

Lia Olguța Vasilescu a descris această arhitectură drept o negociere defavorabilă statului român.

„Dar şi ca orice USR-ist care negociază prost pentru statul român, a acceptat ca dacă facem «reforma salarizării» să primim 50 de milioane de euro, iar dacă nu o facem să pierdem 770 milioane de euro!!! Mai proastă negociere sigur nu există!”

Presiunea bugetară diferă și la nivel local. Jalonul din PNRR impune coeficienți identici în administrația locală pentru unitățile administrativ-teritoriale cu grupe de populație similare, fără să țină cont de diferențele efective de număr între orașe comparabile, exemplul invocat fiind Iași și Oradea. Aplicarea acestei reguli ar majora anvelopa salarială numai la Craiova cu 2 milioane de euro.

Acest punct contează direct pentru bugetele locale și pentru investițiile finanțate din venituri proprii sau cofinanțări. O creștere automată a cheltuielilor de personal reduce spațiul fiscal disponibil pentru alte linii de cheltuieli și transferă presiunea în execuțiile locale, mai ales acolo unde baza de venituri nu avansează în același ritm.

Semnalele de urmărit în evaluarea riscului bugetar

Primul indicator este forma finală a valorii de referință. Diferența dintre 4.325 RON și 4.100 RON schimbă distribuția veniturilor în sistem și explică de ce peste 60% dintre bugetarii cu salarii mici ar avea venituri mai mici, deși anvelopa totală urcă la 174 de miliarde de lei.

Al doilea este costul net al jalonului. Dacă reforma adaugă minimum 8 miliarde de lei anual la cheltuieli rigide, comparația relevantă pentru decidenți nu este doar cu actualul impact de 166 de miliarde de lei, ci și cu suma de 50 de milioane de euro asociată reformei și cu riscul de pierdere de 770 de milioane de euro.

Al treilea este blocajul politic. PSD critică public presiunea de a vota noua lege și își justifică refuzul prin faptul că proiectul nu a fost văzut și analizat concret. Aici anunțul politic este separat de pasul legislativ care contează pentru bani: adoptarea efectivă a legii rămâne condiția care deblochează sau compromite fluxul de fonduri europene.

Lia Olguța Vasilescu a legat criticile la adresa PSD tocmai de absența unui draft analizat public.

„Îmi explică şi mie cineva de ce este pus la zid PSD doar pentru că spune un lucru de bun-simţ: că nu poate vota o lege pe care nimeni nu a văzut-o încă? De ce acuzaţiile astea că PSD blochează «reformele lui Bolojan» şi, implicit, banii europeni?”

În fundal rămâne și istoricul ultimei mari rescrieri a salarizării. Legea 153/2017 a fost redactată de Lia Olguța Vasilescu în guvernul condus de Sorin Grindeanu, asistată de consilierul Ion Gibescu, iar la acel moment salariile din sectorul bugetar au fost majorate cu o medie de aproape 60%.

Aplicarea coeficienților identici pentru UAT-uri cu grupe de populație similare ar crește anvelopa salarială doar la Craiova cu 2 milioane de euro.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Pagubele după o inundație de la vecini se pot recupera în trei ani. Iată primii pași care îți pot salva baniiDolce SportFlorin Tănase a plecat la Omonia Nicosia după excluderea de la FCSB. Echipa rămâne fără căpitan într-un moment criticGetPonyRegenerarea forțată a filtrului DPF costă între 200 și 600 RONBravonetSebastian Stan, între 4 și 6 septembrie, ridică miza la Brașov cu un film special și intrare liberă la festivalLylaTe trezești noaptea și apoi nu mai adormi 20-30 de minute? Multe treziri nocturne pornesc de la 3 obiceiuri simple de searăRevista IoanaCasele din paiantă și chirpici pot rezista 170 de ani. Cum le consolidezi fără greșeli care costă scump