Aproape 9 milioane de români cu bani în fondurile de pensii private au privit cu îngrijorare scăderile din ultimele săptămâni. Mulți au dat vina pe conflictul din Orientul Mijlociu, numai că realitatea este mai nuanțată. Corecțiile, care au început de fapt înainte de escaladarea militară, se înscriu în dinamica normală a piețelor financiare.
Unde sunt investiți banii din pensii
Pentru a înțelege de ce au apărut aceste fluctuații, trebuie mai întâi să vedem cum sunt structurate portofoliile fondurilor de pensii. E drept că, la prima vedere, pare complicat, dar structura este cheia. George Moț, fondatorul platformei desprepensiiprivate.ro, explică pe larg unde ajung contribuțiile noastre.
„Atât Pilonul II, cât și Pilonul III au structuri de portofoliu asemănătoare. Asta înseamnă că plasează banii în mod similar. Majoritatea investițiilor, vorbim de datele din februarie, cele mai recente, respectiv 145 miliarde de lei, adică 64% din activele fondurilor de pensii, sunt investite în titluri de stat. A doua cea mai mare investiție este pe bursă, în acțiuni, în principal pe Bursa românească. Aici vorbim de aproape 62 miliarde de lei, adică 27% din portofoliu. Mai există investiții și în alte active, cum ar fi obligațiuni municipale sau corporative. Mai sunt și sume în depozite, pentru eventuale oportunități de investiții, dar acestea sunt limitate. Deci majoritatea investițiilor este făcută în titluri de stat și în acțiuni”, a detaliat George Moț.
Adevăratul motiv al scăderilor
Mulți participanți la fondurile de pensii au pus semnul egal între scăderile recente și conflictul militar din Iran. Cum vine asta, totuși? Legătura este mai degrabă o coincidență temporală, nu una de cauzalitate directă. Principalul vinovat este altul.
„De fapt, scăderea a început înainte de războiul din Iran. Este mai degrabă o coincidență. Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat. Iar în cazul nostru, aproximativ 64% din active sunt investite în astfel de instrumente. Deci, când dobânzile au crescut, s-a înregistrat și această corecție în valoarea activelor. Pe măsură ce dobânzile vor scădea, vom reveni în teritoriu pozitiv. Aceste evoluții sunt normale. Nu este ceva de care trebuie să ne speriem. Dacă ne uităm la primele două luni ale anului, ianuarie și februarie, profitul depășește deja 13 miliarde de lei, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III”, a afirmat fondatorul desprepensiiprivate.ro.
Randamente record în 2025
Corecția actuală trebuie privită și în contextul performanțelor recente, care au fost de-a dreptul remarcabile. Anul trecut a adus profituri istorice pentru participanții la sistemul de pensii private.
Cifrele pun totul în perspectivă.
„În 2025 a fost cel mai bun an: profitul a depășit 32 miliarde de lei. Randamentele variază de la un fond la altul, dar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani a fost între 6,45% și 9,58%. Dacă ne uităm însă la randamentul din ultimul an, fiind un an excepțional, vorbim de valori mult mai mari: între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III”, a precizat Moț. V-ați fi gândit vreodată la un câștig de peste 27% într-un singur an din pensia privată?
De ce nu poți pierde banii
Dincolo de cifre și randamente, sistemul de pensii private din România are o arhitectură de siguranță pe care puțini o cunosc în detaliu. Există multiple straturi de protecție care fac practic imposibilă pierderea integrală a economiilor. Primul și cel mai important este garanția capitalului contribuit.
„În principiu, sistemul de pensii private are multe mecanisme de siguranță. În primul rând, dacă ne referim la Pilonul II, nu numai că nu poți pierde banii investiți, dar nici nu poți retrage mai puțin decât ai contribuit. Există o garanție care îți asigură, ca participant, că nu vei retrage mai puțini bani decât ai contribuit. Această garanție este oferită, în mod voluntar, și de unele fonduri de Pilon III, trei din zece fonduri oferă o astfel de protecție”, a spus Moț.
Iar acesta nu e singurul mecanism. „Un alt mecanism de siguranță este segregarea activelor. Asta înseamnă că activele administratorului, compania care gestionează investițiile, sunt separate de activele participanților. Această separare asigură faptul că, chiar dacă administratorul ar avea probleme financiare, nu se poate folosi de banii din fondul de pensii pentru a le acoperi. Astfel, administratorul poate da faliment, dar fondul de pensii nu. Dacă un administrator dă faliment, este înlocuit cu un alt administrator, care preia gestionarea activelor. Banii participanților rămân în siguranță”, a explicat expertul.
Și ce se întâmplă dacă piața scade atât de mult încât garanția trebuie activată? „Chiar dacă apare o situație neprevăzută și piața scade, există protecții. În primul rând, fiecare administrator trebuie să pună bani deoparte pentru a acoperi eventuale pierderi, se numește provizion tehnic. În plus, dacă acești bani nu sunt suficienți, există Fondul de Garantare, care acoperă diferența. Deci sunt multiple mecanisme de siguranță în sistemul pensiilor private. Este un domeniu sensibil, vorbim despre viitorul financiar a aproximativ nouă milioane de români, și tocmai de aceea există aceste protecții”, a afirmat Moț.
Pilonul II vs. Pilonul III
O diferență fundamentală între cele două tipuri de pensii private este flexibilitatea. Pilonul II este obligatoriu și rigid, în timp ce Pilonul III oferă libertate de alegere. „În cazul Pilonului II nu ai libertate de alegere nici asupra sumei, nici asupra perioadei. Contribuția este stabilită la 4,75% din salariul brut și este legată de perioada în care ești angajat. În schimb, Pilonul III îți oferă flexibilitate: poți contribui suplimentar, până la 15% din salariul brut, și îți alegi singur perioada. Poți retrage banii de la 60 de ani, dar nu ești obligat. Poți continua să economisești până la 65, 70 de ani sau cât consideri că este necesar”, a spus Moț.
Poate cel mai important mesaj pentru cei care economisesc pe termen lung nu are legătură cu scăderile de moment, ci cu logica investiției. „Întrebarea cea mai relevantă nu este neapărat suma, ci perioada. Atunci când investim pe termen lung, timpul are un impact mai mare decât suma investită. Mai important decât cât pui lunar este cât timp economisești. Cu cât începi mai devreme, cu atât vei avea o pensie mai mare. clar, și suma contează, dar timpul este esențial”, a concluzionat fondatorul desprepensiiprivate.ro.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetGary Oldman îl indică pe Jack Lowden drept noul James Bond. Amazon nu a confirmat încă
LylaAlcoolul poate lăsa urme măsurabile la 25 de ani. Ce schimbări au văzut cercetătorii în sânge
Revista IoanaCe se schimbă în felul în care este privită boala Alzheimer. De ce contează vasele de sânge
News24Mykonos, 8 iulie 2026. Florin Manole spune că zborul a fost plătit de CCIR, iar Camera dă două versiuni diferite
Dolce SportClaudiu Niculescu povestește cum îngheța într-o baracă lângă stadion și mergea kilometri până la cantină
GetPonyHyundai, Ford și Ram pregătesc modele EREV până în 2028. Cum funcționează sistemul care merge electric și alimentează cu benzină


