Cine este Luca Niculescu, posibila propunere de premier a lui Nicușor Dan vehiculată de surse

România intră în a cincea lună fără un guvern cu puteri depline, iar Standard & Poor’s publică raportul de țară pe 2 octombrie. În acest calendar a apărut luni un nume care nu figura pe nicio listă publică: Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonatorul național al aderării României la OCDE.

Informația a fost publicată de Antena 3 CNN, care citează surse politice. Potrivit acestora, președintele Nicușor Dan a pus numele pe masă în discuții telefonice de tatonare cu liderii partidelor din fosta coaliție și le-ar fi cerut să păstreze propunerea secretă. Nimeni nu a confirmat oficial și nimeni nu a dezmințit.

Ce spun sursele și ce nu confirmă nimeni

Discuțiile ar fi avut loc neoficial, înainte de consultările formale de la Cotroceni, iar din ele nu ar fi ieșit o variantă viabilă de majoritate în Parlament. Consultările planificate inițial pentru weekend au fost amânate.

Întrebat luni de jurnaliști dacă Luca Niculescu este propunerea-surpriză, președintele nu a confirmat și a spus că va vorbi despre subiect mai încolo. Palatul Cotroceni nu confirmă că aceasta ar fi alegerea sa. Până la publicarea acestui articol, Luca Niculescu nu a făcut nicio declarație publică pe acest subiect, iar Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis o poziție.

Vorbim deci despre un nume vehiculat, nu despre o desemnare. Distincția contează, pentru că președintele a mai făcut două desemnări anul acesta și amândouă au eșuat.

Studiile și primii ani

Luca Niculescu, pe numele complet din actele oficiale Luca-Alexandru Niculescu, s-a născut pe 25 aprilie 1971, la București. Are 55 de ani.

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995. În anul următor a terminat un master în jurnalism european la Centrul Universitar pentru Jurnalism din Strasbourg, școala franceză care pregătește jurnaliști pentru presa europeană. Formarea aceasta explică francofonia care i-a marcat toată cariera de mai târziu, de la Radio France Internationale până la ambasada de la Paris.

Douăzeci de ani în presă, de la RFI la Digi24

A intrat în radio la începutul anilor 1990, la Radio Delta RFI. Din 2000 a fost redactor-șef al RFI România, funcție pe care a păstrat-o până la plecarea în diplomație. Din 2006 a lucrat la Money Channel, primul post de televiziune de business din România, iar între 2007 și 2012 a moderat emisiuni la TVR 1. Din 2012 a realizat emisiunea Imparțial la Digi24.

În 2014 a fost membru în juriul premiilor Emmy, în calitate de redactor-șef al RFI România și realizator la Digi24. Tot din perioada de presă vin și primele distincții: premiul Jurnalistul European al Anului, acordat în 2010 de Institutul European din România, și premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show, obținut în 2008 și în 2011.

Cu 55 de ani și peste două decenii de presă în spate, profilul lui seamănă mai degrabă cu al unui comunicator care a trecut în diplomație decât cu al unui tehnocrat crescut în administrație.

Șase ani ambasador la Paris, Monaco și Andorra

A fost nominalizat ambasador în Franța de președintele Klaus Iohannis în decembrie 2015 și și-a început mandatul în ianuarie 2016. Pe 15 februarie 2016 și-a prezentat scrisorile de acreditare președintelui francez François Hollande.

În aceeași primăvară i s-au adăugat două acreditări. În Principatul Andorra, prin decret semnat de președinte în aprilie 2016, și în Principatul Monaco, prin Decretul 430 din 2016, publicat în Monitorul Oficial și contrasemnat de premierul de atunci, Dacian Cioloș.

La Paris a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța. A fost mai întâi vicepreședinte timp de doi ani, apoi a fost ales președinte în februarie 2019, prin vot unanim, preluând funcția de la ambasadoarea Republicii Haiti. În iulie 2021 a fost reales, tot prin vot unanim, de peste 40 de ambasadori din cinci continente. Mandatul de la Paris s-a încheiat în iulie 2022, când Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare, după mai bine de șase ani.

Funcția pe care o deține acum și dosarul OCDE

De la 1 septembrie 2022 este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Numirea s-a făcut prin decizie a premierului de atunci, Nicolae Ciucă, publicată în Monitorul Oficial, cu atribuția scrisă explicit în text: procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Funcția de coordonator național are și un cadru legal propriu. Decizia 481 din 2022, publicată în Monitorul Oficial în septembrie același an, a înființat Comitetul național pentru aderarea la OCDE și prevede că task-force-ul interinstituțional este condus de un secretar de stat din MAE. Pagina oficială a ministerului îl listează și astăzi ca secretar de stat, alături de ministrul Oana-Silvia Toiu.

România a închis 24 dintre cele 25 de comitete din procesul de aderare, a anunțat chiar Luca Niculescu în luna mai, potrivit Agerpres. A rămas comitetul de comerț, pe care l-a descris ca fiind unul dintre cele mai complicate. Obiectivul asumat public rămâne aderarea în 2026.

Pentru investitori, apartenența la OCDE este un semnal de predictibilitate a regulilor, nu o schimbare peste noapte a economiei. Am scris pe larg despre ce înseamnă concret în analiza celor 24 de capitole închise.

De aici vine și întrebarea practică pe care o naște propunerea. Dacă omul care coordonează dosarul de patru ani trece la conducerea guvernului exact în anul în care se decide aderarea, cine preia negocierea și în ce ritm. Un premier are alt program și alte urgențe decât un negociator.

Nu este nici prima oară anul acesta când numele lui apare într-o formulă de guvern. În iunie a fost propunerea de ministru de Externe a premierului desemnat Eugen Tomac, într-un cabinet care nu a mai ajuns la votul din Parlament. Acum numele urcă de la minister la Palatul Victoria.

Distincțiile din biografia oficială

Biografia publicată de Ministerul Afacerilor Externe enumeră șapte distincții și premii:

• Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită în 2023 de președintele Republicii Franceze
• Crucea Casei Regale a României, în 2022
• Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor, decernat de Ministerul francez al Culturii
• Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, în 2015
• Medalia pentru Loialitate, acordată în 2012 de Casa Regală a României
• Jurnalistul European al Anului, premiu acordat în 2010 de Institutul European din România
• Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune pentru cel mai bun talk-show, în 2008 și în 2011

Ordinul Artelor și Literelor i-a fost înmânat în iunie 2023, la sediul Ambasadei Franței la București, de ambasadoarea Laurence Auer.

De ce tocmai acum un tehnocrat și ce se întâmplă pe 2 octombrie

Calendarul explică graba mai bine decât orice calcul politic. Standard & Poor’s publică raportul de țară pe 2 octombrie, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, iar echipa de evaluare ajunge la București înainte de acea dată.

România are de la S&P calificativul BBB minus, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. Confirmarea din mai a venit în afara calendarului obișnuit de evaluare, ca reacție la criza politică deschisă de moțiunea de cenzură. Agenția s-a uitat deci o dată la București în afara programului, din cauza aceleiași probleme care nu s-a rezolvat nici acum.

Surse politice citate de G4Media spun că președintele vrea ca votul de investitură să aibă loc înaintea raportului. Peste asta se suprapune Adunarea Generală a ONU, între 21 și 24 septembrie. Potrivit HotNews, desemnarea ar urma să se facă cel târziu până la finalul săptămânii viitoare.

Ilie Bolojan, premierul interimar, a spus luni că situația de provizorat nu mai poate continua. Tot luni, analiza ING arăta că România își poate păstra ratingul de investiții cu un guvern nou și cu reformele duse mai departe.

Aritmetica celor 233 de voturi și condiția PSD

Un guvern are nevoie de 233 de voturi în ședința comună a celor două Camere. Cifra a doborât deja o desemnare: cabinetul propus de Adrian Veștea a fost respins pe 22 iunie cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, din 212 exprimate. Îi lipseau 44 de voturi.

Un premier fără partid nu aduce niciun vot cu el, pentru că nu are grup parlamentar. Voturile trebuie să vină de la formațiuni care astăzi nu se pun de acord: PSD merge cu mandat pentru Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR îl propun pe Siegfried Mureșan.

Aici apare condiția relatată de Adevărul, tot pe surse. PSD ar fi deschis unui premier independent, dar cu păstrarea unui rol important în viitorul Executiv, adică a ministerelor. Un premier independent cu miniștri numiți de partide nu produce un guvern tehnocrat, ci un guvern politic cu o figură neutră la vârf. Diferența se vede la primul buget și la prima măsură fiscală nepopulară, când premierul are nevoie de un grup parlamentar care să o apere.

Ce nu se știe încă

Nu există o propunere oficială. Președintele nu a făcut a treia desemnare, Administrația Prezidențială nu confirmă numele, iar Luca Niculescu nu a spus public nici că acceptă, nici că refuză. Nu se știe nici dacă a fost contactat formal.

Nu există nici o majoritate conturată în jurul lui. Din discuțiile telefonice relatate de surse nu a ieșit una, iar pozițiile publice ale partidelor nu s-au schimbat luni.

Până când una dintre aceste necunoscute se lămurește, informația rămâne ce este: un nume pus pe masă de surse politice, într-o săptămână în care președintele are un termen propriu, iar țara are unul extern.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyVolkswagen va limita automat încărcarea unor ID.4 din SUA la 80%, dacă proprietarii nu refuză măsuraBravonetAl Pacino va fi onorat la 86 de ani cu cea mai înaltă distincție a Sindicatului ActorilorLylaScreeningul colorectal între 50-74 de ani începe cu FIT. Ce ai de făcut dacă rezultatul este pozitivRevista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mareNews24Atacurile cu drone asupra navelor au ajuns în apele teritoriale și spațiul aerian al RomânieiDolce SportAdrian Mihalcea consideră o strategie declarația lui Șumudică despre retrogradare