Daniel Dăianu spune că reforma salarizării a intrat în impas. Datoria publică a trecut de 60% din PIB

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Pierderea de 770 de milioane de euro este un cost bugetar care nu poate provoca singură un derapaj, însă reforma salarizării unitare a intrat în impas, în timp ce datoria publică a trecut de 60% din PIB în 2026, de la 35% din PIB în 2019, potrivit Economica.net introducerii Raportului pe anul 2025 al Consiliului Fiscal.

Populația și companiile suportă deja costul corecției prin salarii și pensii înghețate, taxe mai mari și condiții financiare mai dure. Execuția bugetară din primele șapte luni a indicat un deficit de 2,34% din PIB, cu circa 1,7 puncte procentuale mai mic decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, leagă blocajul reformei de presiunea mai largă asupra finanțelor publice.

„România, nefiind în zona euro, se confruntă şi cu riscul valutar. Şansa mare a României, totuşi, este că face parte din UE şi beneficiază de fonduri europene considerabile şi de sprijin, dacă se ajunge la mare ananghie (cum s-a întâmplat după criza financiară globală). Dar acest sprijin este strict condiționat. Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj. România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechități și ar asigura predictibilitate în evoluția salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanțele publice”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în introducerea Raportului pe anul 2025 al Consiliului Fiscal.

Consolidarea bugetară a redus deficitul, dar a mutat costul în economie

În lectura Consiliului Fiscal, reducerea deficitului s-a făcut prin înghețarea salariilor și pensiilor, ceea ce le-a redus ponderea în PIB, și prin majorarea unor taxe și impozite, în principal TVA și accize. Ajustarea bugetară din intervalul 2025-2026 depășește 3 puncte procentuale din PIB.

Dăianu arată că această combinație a fost inevitabilă, iar efectele ei se văd direct în puterea de cumpărare și în costurile suportate de mediul de afaceri. În plus, cele două agenții de rating au indicat instabilitatea și fragilitatea politică drept factori care periclitează ratingul României.

Criza politică a adăugat presiune în faza în care ajustarea trebuia dusă mai departe. În mai 2026, Guvernul Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, iar Consiliul Fiscal arată că această criză a complicat procesul de consolidare bugetară.

România era deja, înainte de 2020, singura țară din Uniunea Europeană aflată în procedura de deficit excesiv, iar în anul pandemiei deficitul bugetar a depășit 9% din PIB.

La acest dezechilibru s-a adăugat deficitul de cont curent, finanțat în proporție de peste 55% prin împrumuturi. Circa jumătate din datoria publică este externă, ceea ce mărește expunerea la finanțare și la curs.

Pe 7 septembrie, scriam că BCR vede economia României în contracție cu 0,7% în 2026, în timp ce investițiile și construcțiile rămân sprijinite de fonduri europene. Consiliul Fiscal arată că, chiar și cu absorbție incompletă, fondurile europene sunt așteptate să susțină masiv economia într-un an în care Dăianu vede posibilă o recesiune ușoară.

Bugetul din 2027 adună aceeași presiune din salarii, apărare și datorie

Consiliul Fiscal mută atenția spre bugetul pe 2027, unde reforma salarizării ar trebui reintegrată fără ieșirea de pe traiectoria de ajustare. Rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline.

Salariile și pensiile din sectorul public nu ar trebui să crească mai rapid decât PIB-ul nominal, iar orice indexare ar trebui să rămână prudentă, în condițiile continuării consolidării bugetare.

Pentru 2027, Daniel Dăianu indică o creștere economică de aproximativ 2% din PIB și o inflație sub 4% la final de an, dacă nu apar alte șocuri puternice. Ținta de deficit avansată de Consiliul Fiscal este în jur de 5,5% din PIB.

Reducerea spre acest nivel este considerată posibilă mai ales cu o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. În același timp, dezvoltarea capacității de apărare în Europa, inclusiv în România, va pune presiune suplimentară pe bugetele publice. Tema intră și pe agenda CSAT din 7 septembrie, care analizează planificarea înzestrării pentru 2027-2036.

La presiunea internă se adaugă și una externă. Consiliul Fiscal include aici schimbările climatice, cererea mai mare de energie și resurse, dereglementarea industriei financiare, conflictele geopolitice și cursa tehnologică din domeniul inteligenței artificiale, care poate produce un efect de evicțiune, adică împingerea altor finanțări în afara pieței.

Stabilizarea datoriei publice cere trecerea la un surplus bugetar primar, adică un excedent înainte de plata dobânzilor. Dăianu fixează și limita strategică a discuției:

„România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, uşor finanţabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro. Contextul intern și internațional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia și Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale și erodarea regulilor în sistemul de relații interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanța publică în regim de management de criză permanent”, a punctat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în introducerea Raportului pe anul 2025 al Consiliului Fiscal.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum îți înveți băiatul să respecte refuzul și să reziste presiunii grupului prin 4 exerciții de zi cu ziRevista IoanaDurerile digestive pot continua ani după o toxiinfecție alimentară. Ce este colonul iritabil post-infecțiosNews24Se pregătesc reguli noi pentru descărcarea trenurilor cu cereale în Portul ConstanțaDolce SportHagi pregătește România pentru Suedia fără Drăgușin și Ghiță, după 0-6 cu PoloniaGetPonyCinci Wuling testate în China arată diferența dintre o electrică de oraș și un SUV de 525 CPBravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor